Prima misiune în complicitate a măzărichilor
Eram ocupată cu pregătirea mesei şi trebăluiam prin bucătărie, trăgând cu ochiul – din timp în timp – la joaca fetelor din living. La un moment dat apar amândouă în bucătărie, fără a spune nimic, cu ochii pe pereţi şi aproape fluierând ca-n filme… Trec preocupate pe lângă mine, prind amândouă de un scaun de bucărătie, îl împing cu viteză până lângă chiuvetă, una din ele se urcă pe scaun, apucă o lavetă şi i-o pasează celeilalte, apoi se dă jos de pe scaun şi fug amândouă în cameră.
Totul se pertrecuse în mai puţin de 1 minut, fără ca fetele să se uite măcar o clipă la mine, fără să fie interesate ce fac eu… suspect moment, de la cap la coadă! 😀
Aşa că apuc şi eu telefonul, pornesc camera şi fug să văd ce minune au făcut…
Vărsaseră pe măsuţă o cantitate considerabilă de lapte dintr-o sticluţă rămasă neterminată, pe care Nati încerca de zor să-l şteargă, înainte ca eu să văd… 😀
Când am apărut lângă ele m-au privit cu vinovăţie apoi, văzând că nu am nicio reacţie de supărare, au mimat o mare seninătate şi indiferenţă, ca şi când nimic nu s-ar fi întâmplat!
Trebuie, deci, să mă pregătesc pentru o nouă etapă în dezvoltarea lor… E prima acţiune în complicitate a măzărichilor, atât de elaborată, încercând să ascundă ceva de mine… 🙂 Iar apoi, la “interogatoriu”, ar fi răspuns orice numai să iasă bine din încurcătură…





Vai cat sunt de dulci! Si cum au stiut ele sa stearga cu laveta! Na, cum sa te superi pe ele? :))
Oricum e bine ca in curand o sa ai ajutor la curatenie. Nati are deja tehnica 🙂
Dar cu razatoarea ce faceau? 🙂
🙂 Răzătoarea apăruse brusc în cameră, într-un alt moment de neatenţie al meu… am luat-o de acolo înainte să se bată cu/pe ea… 😀
Cât priveşte ajutorul… o-ho! Nu reuşesc eu să pun la loc cât mă “ajută” ele toată ziua! 😛
Ce ai putea sa spui de rau…..au stiut ca laveta e cea mai potrivita pentru a curata, au lucrat in echipa, s-au comportat exact asa cum sunt doua surori:), au sters si pe masuta si in plus si pe jos, cred ca esti mandra de ele:)
Eu numai de bine spun de fetele mele, mereu! 😀 Cele mai harnice, cele mai descurcăreţe, cele mai unite! 😛
Carla , felicitari pt micutele tale sunt adorabile ! ma bucur enorm ca v-am descoperit si asa cu voi ma pregatesc si eu pt etapele urmatoare ale fetitei mele ; are doar 6 luni…sanatate multa va doresc
Bianca, mulţumim pentru gândurile bune şi te aşteptăm cât mai des în “căsuţa” noastră virtuală!
Multă sănătate fetiţei tale, să crească frumos!