Dac-aș fi știut!
Mda, de când s-au născut măzărichile și până acum două seri am avut o regula foarte simplă, pe care am respectat-o cu sfințenie și le-am pus-o mereu în vedere și celorlalti: nu zgâlțâim copiii și nu-i bruscăm! 🙂
Am evitat, astfel, tot ce le-ar fi putut scutura creierașii în cap și le-ar fi putut agita și mai tare, în momentele când oricum numai calme nu erau… Nu le-am zgâlțâit cu căruciorul niciodată, nu le-am legănat în brațe în ritm alert, nu le-am scuturat niciodată… Toate mișcările cu ele în brațe sau în cărucior au fost line, domoale, liniștitoare… pe principiul că vrem să insuflăm copilului un sentiment de calm și liniște, nu să-l agităm ca pe un tub de ketchup, până-i sare dopul…
Dar iată cum întâmplarea a făcut ca într-o seară obișnuită, urmându-ne ritualul nostru de băiță, să ajung să o apăs pe Nati pe piept, scuturând-o ușor… moment în care a izbucnit în râs, primul ei râs adevărat! Iar cum mami are în ea niscava gene de japonez, care se manifestă prin folosirea excesivă a aparatului foto, am reușit să surprindem pe cameră momentul de veseliei al Nataliei și, alături de ea, încercările timide ale Sofiei cea somnoroasă de a ține pasul cu distracția…
Cu prețul distracției noastre, le-am făcut stomăcelele pateu! 🙂 De-acum s-a dus pe apa sâmbetei toată grația și delicatețea cu care aș fi vrut să le manevrăm și în continuare! La așa spectacol cum să te abții să nu le scuturi puțin?! 😀
p.s. Cum tati are și el un simț al umorului englezesc, s-a gândit că acest clip ar fi și mai funny daca-mi lipeșe pe umăr, fără să-mi dau seama, o mizerie… o etichetă autucolantă care, în imagini, arată ca o bucățică de hârtie igienică, după părerea mea… Să mai ai încredere în tații ăștia și în mângăierile lor! 😀
Related Posts
Tags
Share This
Sa vezi rasete cand o sa le faci ca avionu, o sa le invartesti si o sa le gadili prelungit…Astora mici pare sa le placa un pic de “violenta” :d
Da, “violență” e cuvântul potrivit! 😀
Am încercat cu avionul, învârteli, groh-groh și alte creaturi însâimântătoare, dar încă sunt prea mici să le amuze! 🙂
Deocamdată mergem pe interacțiune directă, ne antrenăm pentru ce va veni! 😉
🙂 ce dulci sunt mititelele!! …. la cat mai multe hohote! … k alta grija nu au! 😛
Mulțumim de urare! Așteptăm și noi cu mare nerăbdare alte momente de asemenea bună-dispoziție…
Și așteptăm și de la Maria! 😉
spre rusinea mea, am fost egoista si nu am imortalizat aceste momente 😛 … pitica le rade in hohote de pe la 3 luni, acum deja e smechera: rade doar cand ne vede .. daca are si chef, normal… 😛
Am ras si eu cand am vazut filmuletul!!!!!Sunt superbe, bucurati va de fiecare aceste noi trairi, trec asa de repede …..:(.Sunt dulci rau si au crescut fff rpd, zau.Bravo.
Cresc încet și sigur… dar și eu mă mir uneori, realizând că acum 4 luni erau o treime din cât sunt acum, două boțuri de carne și doi ochișori…
Nici nu mă-ndoiam că Maria râde deja de multă vreme, cum le face și pe celelalte… 🙂 Voiam doar să împărtășiți și cu noi asemenea momente minunate…