Timişoara, din nou
În camera mea de copil, cu copiii mei acum… întotdeauna îmi dă un sentiment apăsător de îmbătrânire, de prea mult în prea puţin...
read moreÎn camera mea de copil, cu copiii mei acum… întotdeauna îmi dă un sentiment apăsător de îmbătrânire, de prea mult în prea puţin...
read moreChiar şi la cei mici, de numai douăzeci de luni, care habar n-au cine-i Moşu’ şi ce-i cu beţele acelea lipicioase în cizmuliţe!...
read moreMă pregăteam să scriu titlul acestui post, privindu-mi cu drag fetiţele adormite în pătuţuri într-un somn liniştit de prânz, când...
read moreMai am fix 6 minute să-mi urez toate cele bune, să-i Sofiei Maria să fie sănătoasă şi mereu fericită… iar Nataliei Emilia, care...
read moreÎnarmaţi cu o maşină de tuns adevărată şi cu mult optimism, ne-am făcut curaj şi am pornit în seara aceasta în cea de-a doua aventură...
read moreA trecut multă vreme de când n-am mai scris nimic despre autodiversificare, motivul principal fiind că am abandonat parţial –...
read morePentru că încă e răcoare, pentru că stropii fugari de ploaie ţin puhoiul în case şi străzile, parcurile şi locurile de joacă sunt...
read moreProfitând de ziua liberă a lui tati (pe care însăptămâna ce tocmai a trecut nu l-am văzut aproape deloc), dar mai ales de vremea...
read moreM-au certat măzărichile că am luat-o pe ulei și, prea ocupată fiind să scriu tot felul de “prostioare” tehnice, am ajuns...
read more
Se joacă cu noi