Cicolată de casă şi gânduri bune
Am avut parte de o dimineaţă extraordinară!
După numai 5 ore de somn, întrerupte de nenumărate reprize de plâns ale Sofiei cea cu un colţ de măseluţă proaspăt ieşit (deşi are doar 5 dinţişori), undeva după răsăritul soarelui fetele s-au trezit cu totul, chiuind şi rostogolindu-se prin toată camera. Decretând totuşi că e prea devreme să dăm trezirea, fiind zi de duminică, tati şi buni-buni s-au mobilizat să adoarmă fetele la loc. În scurt timp casa s-a scufundat, din nou, în linişte… moment în care am decis să iau ziua în piept şi să ies la o plimbare matinală, singură, aşa cum trebuia să fac de zile bune deja.
Am pornit, cu un hanorac tras neglijent peste bluza pijamalei, cu mâinile în buzunare şi ochii mijiţi de somn. Străzi pustii, raze călduţe, linişte… Linişte!!! Iubesc liniştea dimineţilor de duminică, a nopţilor târzii şi a zilelor mohorâte! Parcul gol, doar eu, o bufniţă insomniacă descoperită pe crengile joase ale unui copac, o tânără veselă, ce alerga într-un ritm sănătos şi un căţel pierdut printre firele de iarbă… Şi păsări, sute de păsări, fiecare cu cântecelul ei! V-aţi plimbat vreodată, fără direcţie şi fără grabă, la 7 dimineaţa, în parc? 😀
Cred că am (ab)sorbit întregul soare, pentru că acum plouă mocăneşte şi timpul de plimbare a rămas doar un vis…
Şi înapoi la ziua de ieri, când am ales să mănânc regeşte, pregătindu-mi desertul favorit: baton (ciocolată de casă). De fiecare dată când pregătesc baton mă mir de ce se întâmplă atât de rar să mă mobilizez în a-l prepara… E atât de simplu, atât de gustos! Eu personal dau toate prăjiturile pe o porţie de baton! Şi, dacă ne apucăm să numărăm, băbeşte, calorii, nu cred că ieşim deloc în dezavantaj…
Vă ofer acestă reţetă şi vouă… şi vă urez poftă bună de dulce şi cât mai multă savoare!
Ciocolată de casă (baton)
Ingrediente: 500 gr lapte praf integral
300 gr zahăr
100 gr unt
50 gr cacao
180 ml apă
esenţă de migdale
opţional stafide, alune, nucă sau ce doriţi
Preparare: Se unge o tăvă de prăjituri cu puţin unt. Restul de unt se topeşte, la foc mic, împreună cu apa şi zahărul, apoi se fierb până când se obţine un sirop legat. Se adaugă câteva picături de esenţă de migdale, apoi vasul se ia de pe foc şi se toarnă în ploaie laptele praf şi cacaoa, amestecând bine. Compoziţia astfel obţinută se toarnă în tava dinainte pregătită, apoi se lasă la răcit câteva ore bune. Se serveşte cu mare poftă!
Reţeta este foarte simplă şi nu aveţi nevoie decât de câteva minute pentru a obţine un desert delicios. Eliminând cacaoa, obţinem o ciocolată albă, la fel de aromată… sau putem înjumătăţi cantităţile, pentru a prepara ambele variante de ciocolată, pe care le suprapunem în tavă, în două straturi. Lăsaţi copiii să se bucure de o ciocolată proaspătă, preparată în casă, în locul celei din comerţ!






Vai, in ce hal arata!!! Acum nu numai ca ploua afara, imi mai ploua si mie-n gat 🙂
Pofteşte la masă, atunci! 😛 Avem din belşug, pentru toată lumea!
si mie-mi place la nebunie, de ce stai aa departe?:))
Îţi trimit prin poştă, o zi nu-i schimbă cu nimic gustul şi textura! 😀 Dă-mi adresa ta!
Delicios! Eu nu stiu ce sa aleg intre inghetata, ciocolata de casa si foret noire.:))
Alege un măr, lol! 😀
Apropos de toate aceste bunătăţi, chiar ieri citeam la comentariile de la programul Andreei că o doamnă poftea nebuneşte la gogoşi, dar de grija caloriilor s-a gândit să aleagă, totuşi, cireşe… Mi s-a părut că doamna respectivă n-a înţeles absolut nimic din filozofia şi scopul festinului propus pentru ziua de ieri… trist.
ah, da, am remarcat-o si eu! Chiar asta e cuvantul potrivit, trist.:)
Apropos, tu te-ai bucurat ieri de ceva bun? Experienţa mea, din păcate, a fost cu totul dezagreabilă… mestecatul de 30 de ori a schimbat total ecuaţia… şi după nici 3 bucăţele eram cu stomacul în gât, cu maxilarele blocate şi cu pofta tăiată… 😀 Dar asta e altă poveste… Nu-mi dau seama, însă, dacă aşa trebuia să se întâmple sau am “greşit” eu cu ceva?
hmmmm, nu numai ca e delicios dar mai e si plin doldora de amintiri dulci 🙂
Ţie nu prea pot să-ţi trimit prin poştă… nu de alta, dar sigur îl confiscă la vamă! 😀
În schimb promite-mi că odată vom face împreună chestia asta, ca în timpurile vechi! Indiferent cum vom fi atunci, ce vom mânca şi ce filozofie de viaţă vom avea! De dragul amintirilor dulci… 😀
Carla ,esti foarte talentata in a scrie,trebuie ca toate aceste articole sa le aduni si sa scri ocarte ,cred ca va iesi ceva extraordinar.De cate ori citesc cate ceva de la tine,imi aduc aminte de vremurile cand si Mona si Radu erau mici, cate probleme aveam,dar eu nu am avut talentul tau in a descrie tot ce te inconjoara (chiar daca ai avut o noapte mai grea).FELICITARI si continua.
Mulţumesc de gândurile bune, te pupăm!