Tati e cel mai bun

Feb 17, 2011 by

Tati e cel mai bun

Lunga vacanță a lui tati a luat sfârșit și iată-ne din nou singure acasă, cât e ziua de lungă… Descurcă-te, mami!

Sunt momente în care lucrurile îmi scapă de sub control… de exemplu laptele de dimineață… Fetele s-au lungit în ultimele luni și nu mai pot să le hrănesc din brațe, cum o făceam anul trecut. Așa că, știindu-le bine antrenate de tati să se descurce singure în viață, le-am așezat frumos pe perne și le-am dat biberoanele în mânuțe, supraveghindu-le atent. Treaba a mers ca unsă preț de jumătate din lapte, după care a venit momentul pauzei de la mijlocul mesei, ridicatul, chițăitul, foitul… și nici vorbă să le mai pot așeza, singură, la loc!

A urmat ”momentul oliței”. Până să le dezbrac și să le așez pe amândouă, prima și-a pierdut răbdarea și a început să plângă, încercând să se ridice; am încercat s-o așez la loc dar, în acest timp, cealaltă s-a răsturnat; până s-o ridic s-a răsturnat și prima – moment în care am constatat că olița nu era goală… Așezată pe jos și înconjurată de tot ce aveam nevoie (hăinuțe, lighean cu apă, scutece, șervețele, cremă… plus cartea de povești, care nu mi-a mai folosit la nimic), m-am apucat s-o îmbrac pe Nati – care jelea din tot sufletul ei de bebelușă, lăsând-o pe Sofi să țipe isteric pe oliță, cu sughițuri… La final, deși nu trecuseră decât câteva minute de când încercasem să le așez acolo, eram toate 3 transpirate leoarcă: ele de plâns, eu de stres și grabă… Mi-am dat seama că e imposibil să reușesc manevra aceasta cu amândouă deodată, având de ales ori să le pun pe rând și să mă ocup separat de ele, ori să renunț la olițe și să facem câte un mic exercițiu doar seara, când e și tati cu noi. Pentru moment, după panica și peripețiile de azi, m-am dat bătută și am renunțat să mai încerc singură. Nu s-or mărita în pampers, deci nu-i nicio grabă! 🙂

Gata supărate pe mine, ne-am petrecut întreaga dimineață eu încercând să le împac, ele respingându-mă și smiorcăindu-se din te miri ce, cu ochii la ușă și cu gândul la tati, care dispăruse discret și nu se mai arăta nicicum, cu toate chemările lor… Am reușit cu greu să le culc; au adormit suspinând, întoarse amândouă cu spatele la mine, consolându-se cu Coconașul și cu Paraleul, prietenii lor de suflet. Pe mine m-au renegat.

De parcă eu aș fi de vină că tati trebuie să muncească! 🙂

Moment în care mi-am dat seama cât de prețios îmi este ajutorul lui… și cât de bine se descurcă cu orice e legat de îngrijirea fetelor! Mai mult de atât, tati a fost cel care a știut cum se golește prima oliță murdară, tot el s-a asigurat că Sofi e întreagă după ce a căzut de pe masa de înfășat, el are mai multă răbdare ca mine să le adoarmă atunci când ele nu vor, el are forță să le țină în brațe și să le spele bine-bine după ce termină masa, el umblă cocoșat prin casă, cu fetele de mânuțe, el…

Of, ne lipsești, tati!

Related Posts

Share This

4 Comments

  1. 🙂 Tati…. 🙂 Sunt sigura ca si lui ii lipsiti…
    Felicitari pentru reusita cu tinutul biberoanelor! Ne-ati “luat” la faza asta. 😛
    Felicitari si pentru noua casuta, prin care speram sa treci mai des si sa ne povestesti mai multe despte Maza si aventurile lor. 🙂
    Numai bine va dorim!

    • Carla

      Hehehe, treaba cu biberoanele s-a întâmplat de la o seară la alta… iar dacă mă arăt disponibilă să le țin eu, nici vorbă să mai coopereze! 😀

      Și noi vă dorim toate cele bune și, cum nu am acces decât din reader pe blogul vostru (am aflat în final că e o problemă a UPC-ului și nu se poate remedia) profit să te felicit pentru minunea din burtică și să îți urez o sarcină cât mai frumoasă și ușoară!

  2. Eu cred ca poti sa mai amani putin cu olitele. Ele inca nu sunt constiente de ce fac acolo, pe unde fac:d si care e treaba cu olita. Cred ca mult mai usor va fi la vara cand e cald si le poti tine doar in chilotei sau chiar in funduletul gol si in cateva zile vor invata ca daca nu vor sa se ude trebuie sa stea pe olita.
    Acum cred ca te chinuiesti degeaba pentru ca nu e o treaba constienta din partea lor.

    • Carla

      Să știi că m-am gândit bine la sfatul tău și chiar sunt decisă să-l pun în aplicare… mai ales că avem aici curte și vom sta toată vara afară.

      Oricum sunt convinsă că e prea devreme acum, pentru ele, să înțeleagă ceva. Iar eu sunt foarte relaxată în privința pampersului, n-am nicio ambiție să scap de el în timp record. 🙂

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.