joc urban » reteta

Tort de mere

Carla — Sun, 18 Oct 2009 22:18:01 +0000

Pentru că se potriveşte foarte bine cu vremea de afară, dar mai ales pentru că-mi aminteşte mereu de copilărie, weekendul acesta am preparat un delicios tort de mere, cum mi-a făcut mama o viaţă… şi sunt sigură că şi mamele voastre la fel!

Tort de mere

Ingrediente: 3 mere mari, 4 ouă, 15 linguri de zahăr, 5 linguri de făină, 200-300 gr. miez de nucă (nemăcinat), 1/2 plic de praf de copt, 1 borcan de gem (de mere sau gutui), puţină scorţişoară, opţional frişcă.

Preparare:

Înainte de a începe prepararea tortului, este necesar să pregătim nuca, mărunţind-o atent cu cuţitul. Se poate folosi şi nucă măcinată, dar gustul şi consistenţa ei nu vor fi aceleaşi la final.

Într-o cratiţă încăpătoare caramelizăm 10 linguri de zahăr la foc mic (nu trebuie să fumege!). După ce zahărul s-a caramelizat complet, stingem focul şi “tapetăm” pereţii cratiţei cu caramelul astfel obţinut, apoi lăsăm cratiţa deoparte.

Merele se curăţă de coajă şi cotoare, apoi se taie în felii de 1 cm grosime şi se aşează pe fundul cratiţei, în 2-3 straturi. Nu este neapărat, însă merele se pot stropi cu puţină zeamă de lămăie, pentru a nu se oxida până preparăm blatul. Se adaugă scorţişoara, apoi 2/3 din nuca mărunţită, restul de nucă păstrându-se pentru ornat. Deasupra se adaugă câteva linguri de gem, care se întind cât mai uniform (gemul va face “priza” între mere si blat). Eu am folosit un gem mixt de mere, pere şi gutui, dar este potrivit orice fel de fruct, atâta vreme cât gemul este moale şi uşor de întins.

Urmează pregătirea blatului: într-un vas se bat spumă albuşurile, cu mixerul, până se întăresc bine. Se adaugă, una câte una, cele 5 linguri de zahăr, mixând pănă ce se zahărul se topeşte complet. Se adaugă gălbenuşurile şi o lingură de apă. Făina se cerne, amestecându-se cu praful de copt. Se adaugă în ploaie peste spuma de albuşuri, amestecând foarte uşor cu o lingură de lemn, astfel încât compoziţia să rămână pufoasă şi aerată. Atenţie! Dacă se foloseşte mixerul, în locul blatului pufos vom obţine în final o cocă densă, lipsită total de fineţe… este foarte important, deci, să nu “turtim” spuma de albuşuri, manevrând-o cât mai delicat. Blatul astfel preparat se adaugă în cratiţă, nivelând uşor cu un cuţit.

Tortul se introduce în cuptorul preîncălzit şi se coace la foc mediu circa 30 de minute, până capătă o culoare frumoasă, aurie. Pentru a testa dacă blatul este gata, îl vom înţepa cu o scobitoare, urmărind ca aceasta să rămână uscată, sau verificăm dacă blatul se desprinde de pe peretele cratiţei, apasăndu-l uşor, în margine, cu un cuţit. Dacă blatul s-a rumenit deja la suprafaţă, dar nu a trecut testul scobitorii şi îl suspectam că în interior nu este copt suficient, acoperim cratiţa cu o coală ministerială şi coacem în continuare, la foc mic, cât timp e nevoie.

Tortul se răstoarnă pe un platou, cât este încă fierbinte. Se decorează cu restul de nucă şi, după preferinţe, cu frişcă. Se serveşte rece sau la temperatura camerei, companiat în mod fericit de o cană de vin fiert, cu mirodenii.

Deoarece nu conţine cremă, torul se poate păstra la frigider mai multe zile, fără pericolul de a se altera.

Poftă bună!

Pui inabusit cu varza de Bruxelles

Carla — Wed, 28 Jan 2009 19:58:52 +0000

Daca sunteti satui de mancarurile grele de iarna, va propun o reteta extrem de usor de preparat, cu ingrediente putine si la indemana, saraca in calorii si adaptata perfect Dietei Montignac, constituind o cina usoara si rapida pentru gospodinele aflate in permanenta criza de timp.

Pui inabusit cu varza de Bruxelles

Ingrediente: 3-4 bucati de pui, 1/2 kg varza de Bruxelles, 2 morcovi, o telina mica, ulei de masline, sos de soia.

Preparare: Verzele se curata de frunzele exterioare, daca acestea sunt palite, se clatesc cu apa rece, apoi se fierb 10 minute in apa cu sare. Se scurg si se lasa deoparte. (Varza de Bruxelles corect preparata trebuie sa-si pastreze gustul dulceag caracteristic; daca se fierbe prea mult, acesta devine amaruie).

Bucatile de pui (bine spalate si eventual depeliate) se prajesc intr-o tigaie incapatoare, in putin ulei de masline, pana se rumenesc pe ambele parti. Se scot apoi pe o farfurie si se pipereaza usor.

In acest timp se curata morcovii si telina, se taie fasii subtiri, apoi se calesc in uleiul ramas 2-3 minute, amastecand. Se adauga doua trei linguri de sos se soia si cateva linguri de apa, apoi tigaia se acopera si zarzavaturile se lasa sa se caleasca la foc mic, aproximativ 10 minute, amestecand din cand in cand usor, pentru ca zarzavaturile sa nu se prinda de tigaie.

Cand zarzavaturile s-au inmuiat, se adauga bucatile de pui, varza de Bruxelles si se amesteca usor. Se acopera tigaia si se mai lasa la foc mic cateva minute. Daca mancarea nu este suficient de sarata, se mai adauga sos de soia, dupa gust; daca este prea sarata, se scurge sosul, se adauga putina apa si se lasa in continuare sa fiarba pana aceasta se evapora aproape complet.

Paste cu ton si capere

Carla — Mon, 24 Nov 2008 13:20:12 +0000

Un pranz usor si rapid, de weekend, pentru atunci cand vi se face dor deopotriva de peste si paste.

Ingrediente (pentru 4 portii):1 pachet de paste (la alegere), 3 cutii ton bucati, in ulei, 2 cutii rosii cuburi, depeliate (sau rosii in bulion), 300 ml vin (alb sau rosu), 50 gr capere, 1 ceapa, 1 catel (capatana) usturoi, ulei de masline, o lingurita de piper boabe, sare, busuioc.

Se fierb pastele in apa cu sare si putin ulei. In acest timp, intr-o tigaie incapatoare, usturoiul se taie bucatele si se caleste in ulei de masline timp de cateva minute (pana se rumeneste) la foc mic, apoi se scoate deoparte (se poate manca sau arunca). Ceapa se taie foarte marunt si se caleste, la randul ei, in uleiul de masline. Se adauga rosiile, piperul boabe, sarea si busuiocul dupa gust si se lasa cateva minute sa fiarba. Se adauga apoi vinul si se fierbe in continuare, fara capac, la foc mic, lasand sosul sa se ingroase (se lasa sa se evapore o parte din lichid). Tonul se scurge de ulei, apoi se adauga in sos amestecand usor, sa ramana bucatile cat mai intregi. La final se adauga caperele (scurse) si se mai lasa 1 minut sa fiarba.

Pastele se scurg bine si se servesc cu sosul cald, acompaniate de un pahar de vin rosu sau de o bere rece.

Iz de toamna

Carla — Tue, 18 Nov 2008 12:17:15 +0000

(Cine-i din Banat o sa stie despre ce vorbesc. )

- Dati-mi, va rog, si mie, niste dovleac…
- Sigur, cat sa fie?
- Pai nu stiu… cam cat sa-mi ajunga de-o placinta…
- ?!?!?!?! Placinta ?!?!?!?!?! … cu dovleac?!?!??!
- …. ?!

Am luat vreo 2 kg, doua felii mari, portocalii si frumoase. Eu, de cand ma stiu, nu-mi pot imagina toamna fara aroma delicioaselor placinte cu dovleac (ludaie), coapte intre randuri de aluat fraged si scortisoara, aburind geamul cuptorului… Mama face de-o viata, toamna de toamna, prajitura cu dovleac. Si matusile, si bunicile, si prietenele mamei… we all do that!

Aici insa, la Cluj, nimeni pare sa nu fi auzit de acesta delicatesa cu care eu mi-am indulcit eu 28 de toamne si sper s-o fac inca multe-inainte. Am adus colegilor o farfurie de prajitura, sa-i testez: intradevar, nicicare nu mai mancase asa ceva. Astfel ca m-am hotarat sa ofer acesta simpla reteta tuturor “nefericitilor” care, pana acum, nu s-au bucurat de acest gust incantator. Mi-a placut in mod special reactia unui amic ce a studiat cu atentie o felie de prajitura, dupa care a concluzionat: “Asta-i prajitura cu chestie de’aia de Halloween!”.

Prajitura (placinta, rulada) cu dovleac (ludaie, ludau)

Ingrediente:

- 1,5 kg de dovleac (ludaie);

- o portie de aluat din foietaj (se gaseste la orice magazin alimentar; atentie insa, este vorba de foietajul acela subtire, nu de aluatul pentru saratele);

- zahar, scortisoara, ulei, zahar pudra;

- un barbat in casa, pe care sa-l puneti sa rada dovleacul.

Cum se face:

Dovleacul se curata (greu) de coaja, se taie bucati si acestea se rad pe o razatoare cu gauri mari. Dovleacul astfel ras se amesteca cu cateva linguri de zahar si se lasa putin sa sada. Intre timp se unge bine o tava (eu prefer tava cuptorului, este mai mare) cu ulei, atat pe fund cat si pe peretii laterali. Aluatul se desface din pachet si se intinde pe masa. Se ia o foaie si se intinde frumos in tava, lasand aluat si pe marginile acesteia, pentru a “inchide” prajitura la sfarsit. Daca tava e prea mare, foaia se poate “carpi” in lateral cu o bucata din alta foaie. Daca tava e prea mica, se taie surplusul cu un cutit. Foaia astfel intinsa se unge, la randul ei, cu ulei (se toarma putin ulei pe foaie si se intinde usor cu degetele); peste ea se aseaza o noua foaie, care se unge, la randul ei, cu ulei… se continua operatiunea pana se suprapun 4-5 foi. Jumatate din cantitatea de dovleac ras se aseaza uniform deasupra, se preseaza cu palma, apoi se presara zahar si scortisoara, dupa ochi. Un strat subtire si uniform de zahar va face prajitura suficient de dulce, dar daca preferati sa simtiti gustul dovleacului mai accentuat, puneti mai putin zahar si, desigur, mai putina scortisoara, pentru a nu atenua din aroma specifica a acestuia. Se pot aseza apoi inca doua foi intermediare, unse cu ulei, dupa care se presara si restul cantitatii de dovleac, presarat din nou cu zahar si scortisoara, sau se poate pune direct dovleacul, pentru a ramane umplutura prajiturii intacta. Eu nu asez foi intermediare, de lene in primul rand.

Dupa ce s-a asezat in tava toata compozitia de dovleac, se presara din nou cu zahar si scortisoara, apoi se reia ininderea foilor, unse cu ulei. Sunt suficiente 4-5 foi, dar se pot pune si mai multe (atat pe fundul tavii, cat si deasupra), in functie de cat de consistent vreti sa fie aluatul. Marginile se lipesc bine cu cele de dedesubt, iar surplusul se taie usor cu un cutit. Ultima foaie se unge cu ulei mai mult decat celelalte, pentru a nu se usca in timpul coptului. Inainte de a pune tava in cuptor, va recomand sa intepati prajitura cu furculita din loc in loc, pentru a ajuta la coacerea dovleacului. Prajitura se coace la foc foarte mic; foietajul se va coace in mai putin de 30 minute, insa dovleacul trebuie sa se inabuse de la aerul fierbinte si sa se inmoaie, altfel nu va avea nici un gust. Intr-un cuptor vechi timpul de coacere este de minim o ora.

La final prajitura se acopera cu o coala de hartie, peste care se aseaza un prosop de bucatarie, pentru ca aburii sa mentina foile fragede si sa le impiedice sa se usuce (apoi sa se sfarame prea tare). Inainte de servire prajitura se taie patratele si se presara cu zahar pudra (eu il prefer pe cel cu gust de vanilie, dar este foarte gustos si cel simplu); daca se presara mai devreme, zaharul se va topi, din cauza foilor unsuroase.

Acesta prajitura este una din surorile gemene ale prajiturii cu mere, imprumutand (datorita scortisoarei) un gust similar acesteia. De asemenea, modul de preparare este acelasi, putand fi folosit si aluat fraged, framantat acasa, daca preferati acesta varianta.

Prajitura cu dovleac poate fi preparata si sub forma de rulada, compozitia de dovleac fiind rulata tot in cate doua foi (unse su ulei); ruladele astfel obtinute se aseaza apoi, in tava, una langa cealatalta. Dintr-un pachet de foi puteti face minim 5-6 rulade, cat sa umpelti o tava, folosind aceeasi cantitate de dovleac. Daca va raman foi, acestea se pot rula cu mere rase, obtinandu-se astfel si cateva rulade cu mere. Nu uitati sa ungeti bine foile si deasupra, pentru a nu se usca!

p.s. Nu exista copilarie fericita, fara prajitura cu dovleac!