Îngeri
Citesc, în sfârșit, Jurnalul Oanei Pellea. Dacă nu altceva, mă inspiră să mă gândesc mai mult la Dumnezeu și-mi dă curaj să scriu despre asta. Pe zi ce trece sunt din ce în ce mai convinsă că fetițele mele pot vedea ceea ce noi – adulții – nu mai putem nici măcar distinge în vis: [...]
I’ve got a lot of friends
Într-un cu totul alt context (sau poate similar) cineva mi-a spus cândva de începerea unui proces de ”igienizare personală”, formulare care – la vremea ei – m-a enervat teribil. Ca și cum sufletul poate fi dezinfectat și apoi frecat cu o cârpă aspră, lustrit cu grijă, ca o piesă de argintărie veche, pentru a fi [...]
Praf.
”Moșu”, cum îi spuneam noi, bătrânul proprietar al casei în care locuim cu chirie și colocatar în apartamentul de sub noi, s-a stins din viață de curând, după câteva zile de chinuri și dureri, în spital. Iubea viața, îmi spunea nepotul lui. A fost un bărbat mereu activ și niciodată pregătit să-și piardă energia. Avea [...]
Momentul pe care nu-l aștept
Sunt cadre aparținând trecutului demult uitat, care-mi revin în memorie, obsesiv, în cele mai neașteptate momente, paralizând-mi întreaga activitate cerebrală, invadându-mi nările cu un miros aparținând exclusiv imaginației mele, oprindu-mi pașii, mâinile și chiar respirația, pentru doar o clipă… o clipă nesfârșită, similară celei dinaintea morții, când primești timp să retrăiești tot ce ai fost. [...]
Sensul vieții
Liniștea și pacea descoperite de câteva luni încoace valorează mai mult decât toți anii de tumult și dulce nebunie, atât de regetați până de curând… Nu-mi mai e frică de nimic, pentru că am cunoscut cele mai frumoase clipe, cele mai pure emoții, cele mai delicate atingeri, cele mai blânde, inocente și pline de încredere [...]
Îmi sunt suficientă
De prea multă vreme am abandonat acest apațiu virtual. Motivele par a fi bine întemeiate…Și totuși, de prea mult timp invoc diverse scuze pentru ceea ce, în fapt, s-ar traduce într-o singură propoziție: nu mai știu să spun ce simt. A fi mamă mi-a deschis noi orizonturi ale percepției. Nebănuite căi de a fi. O [...]
25 martie 2010 – Buna Vestire a venirii pe lume a Măzărichilor
Măzărichile nu s-au lăsat prea mult așteptate și au decis să vină pe lume într-un moment ales numai de ele, înainte să apucăm noi să programăm ziua pentru cezariană sau să facem alte pregătiri. Natalia Emilia s-a născut prima, la ora 13:02, cântărind 1600 gr, cu o lungime de 41 cm și scor Apgar 8. [...]
Primăvară
Zile frumoase tuturor!
Noile mele dimineţi
Dimineţile se văd altfel de la fereastra noii mele bucătării. Nimic nu mai poate acum strica liniştea, nemişcarea, înţepenirea totala a aerului dintre acoperişul casei noastre şi cel de vis-a-vis… Mi-e bine. Casa e caldă, primitoare, luminoasă. Are mobile vechi şi parchet masiv, frumos lăcuit, are un aer batrânesc care, odată acceptat, devine familiar, ca [...]
30
Mă simt bătrână. Nu spun asta nu cu furie. Poate doar cu resemnarea omului care nu mai poate face nimic să dea timpul înapoi. Tinereţea mea s-a dus; cu cât voi accepta mai repede asta, cu atât mai bine. Vin alte etape, cu bune şi cu rele, nu-i nimic. Însă tănără n-o să mai fiu [...]




