Demineralizarea dinților copiilor (update) și o recomandare de produse

Oct 15, 2015 by Carla

În martie 2013 scriam despre dieta de remineralizare a dinților, pe care o începusem cu fetele mele, odată ce am observat apariția unor mici pete albe la baza incisivilor superiori. La momentul respectiv mă documentasem în amănunt despre această problemă și despre posibilele căi de soluționare a acesteia, făcusem o vizită la dentist pentru a confirma un diagnostic și elaborasem un întreg plan de ”bătaie” care viza alimentația zilnică a familiei noastre.

Problema cu care noi ne-am confruntat pare a fi comună în rândul copiilor, astfel că am primit, până în prezent, o mulțime de solicitări de a face un update vis-a-vis de evoluția petelor albe pe dinții fetelor mele. În subsolul postării inițiale am răspuns, amplu, tuturor întrebărilor puse de cei interesați, însă am promis mereu că voi pregăti o nouă postare câteva informații mai detaliate, însoțite și de fotografii cu starea actuală a dințișorilor fetelor.

Înainte de toate voi face o mărturisire: nu a existat în viața noastră, până la urmă, nicio dietă strictă, respectată pe termen lung. În martie 2013, la vârsta de 3 ani, fetițele mele aveau o alimentație relativ curată: hrană gătită din surse cât mai naturale, deserturi ocazionale făcute în casă, cu ingrediente cât mai puțin nocive pentru sănătate (ușor îndulcite cu miere, sirop de arțar sau zahăr brut) și dulciuri din comerț foarte rar – constând exclusiv din ciocolată și biscuiți simpli sau integrali. Nu consumau produse procesate industrial, sucuri de niciun fel, se spălau zilnic pe dinți (ajutate de noi, părinții) și consumau multe lactate, în majoritate fermentate.

Cum au evoluat petele albe de pe dinții fetelor

Am monitorizat constant dantura fetelor și, după cum se poate observa din cele două colaje foto de mai jos, evoluția a fost diferită, deși alimentația și igiena au fost similare în fiecare zi.

În cazul Sofiei, în primul an de control al dietei și administrare de suplimente, petele albe s-au estompat, subțiindu-se. Au stagnat până în jurul vârstei de 5 ani, când au început să devină din nou mai vizibile, fără ca acest lucru să afecteze, însă, structura țesutului osos. Per total, aș considera că petele au regresat și că măsurile alimentare și de igienă luate în acești ani au contribuit într-un mod pozitiv la menținerea sub control a demineralizării.

În cazul Nataliei însă, problema s-a agravat în primul an, apărându-i în scurt timp mai multe carii maronii de-a lungul petelor albe cretoase, acolo unde smalțul dinților a cedat și țesutul a fost perforat. Totuși, doi medici stomatologi diferiți ne-au spus că nu este necesară nicio intervenție, cariile fiind superficiale și nedureroase, iar dinții urmând să se schimbe în 1-2 ani, timp în care nu se așteaptă la o evoluție problematică a cariilor. După primul an, timp în care am intervenit în alimentație și am insistat cu respectarea unui ritual strict de igienă dentară, evoluția cariilor s-a stopat. Nu au regresat, însă – așa cum se observă și în imagini – între martie 2014 și octombrie 2015 cariile nu s-au adâncit și nu au mai apărut altele, zona albă fiind probabil remineralizată.

Diferențele dintre involuția petelor albe cretoase la Sofia, respectiv evoluția lor la Natalia în primele luni se datorează pur și simplu diferenței de structură a țesutului dentar. Acest mic experiment probează, de fapt, că nu există predictibilitate sau tratament universal valabil pentru toți copiii afectați de această problemă. De altfel, nu o dată am citit mărturii despre cum, în cadrul aceleiași familii, frații au avut evoluții dentare total diferite, fără a exista diferențe în alimentație sau stil de viață. Dar pentru mine probează și faptul că, odată consolidată structura și rezistența țesutului prin remineralizare, dinții devin mai puternici și mai puțin expuși acțiunii bacteriene și a cariilor.

O altă problemă cu care ne-am confruntat în cazul ambelor fete au fost cariile apărute galopant, în numai câteva luni, pe premolarii inferiori. Dacă la suprafață arătau ca niște mici urme, abia vizibile, în șanțurile de pe suprafața premolarilor, în momentul frezării am descoperit că era afectată întreaga dentină. Până în prezent atât Sofia, cât și Natalia au câte doi premolari plombați, Sofia suferind luna trecută și  un tratament pe canal (cu extracția a trei nervi), la care a rezistat cu mult curaj.

Am fost atenționată că genul acesta de carii, galopante, sunt foarte periculoase la copii, între debutul lor și infecția canalelor putând trece un interval de timp foarte scurt, de numai câteva luni. Acest tip de carie apare din cauza țesutului dentar foarte poros, caracteristic se pare copiilor acestei generații. Opinia ultimului medic stomatolog pe care l-am vizitat este că problemele dentare ale copiilor se datorează nu atât alimentației zilnice, cât deficitului și mai ales surplusului de suplimente (vitamine și minerale) primit de mamă în timpul sarcinii sub formă de pastile, care a afectat structura țesutului încă de la formarea mugurilor dentari, începând cu a opta săptămână de sarcină. Premolarii și molarii copiilor sunt expuși carierii într-o măsură mai mare decât incisivii și caninii, de aceea este necesar să învățăm copii să acorde o atenție sporită periajului corect, pentru a elimina toate rezidurile ce rămân blocate în șanțurile de pe suprafața măselelor.

De aceea am primit recomandarea de a efectua vizite stomatologice cu fetele la intervale mai scurte de 6 luni sau, la nevoie, imediat ce avem suspiciuni de apariție a unei noi carii, pe premolari. Uneori, înainte ca această carie să fie vizibilă cu ochiul liber, copilul poate deja acuza sensibilitate la rece/cald/dulce, semn că dintele este afectat în interior.

În acest moment nu pot să fac mai mult decât să respect controalele stomatologice, să supraveghez igiena dentară a fetelor și să limitez consumul de alimente nesănătoase, într-o măsură cât mai mare.

Ce nu am reușit să facem, în ultimii 2 ani:

Nu am găsit o alternativă fără gluten la pâinea consumată aproape zilnic. Am încercat câteva rețete cu mix-uri de făină  fără gluten, însă nu am fost mulțumită de rezultate – obținând niște checuri dense, umede, cu gust neplăcut. Nu am reușit să cresc și să hrănesc maia, pentru a prepara pâine artizanală, fără drojdie. Am revenit curând la consumul moderat de pâine cu secară (fără aditivi), în genere la micul dejun.

Nu am reușit să elimin atât de mult pe cât mi-am propus din uleiurile vegetale, pentru că nu am găsit o sursă sigură de untură de casă, iar untul de cocos sau ale grăsimi vegetale nu mi-au fost întotdeauna la îndemână.

Nu am reușit să consumăm alte organe în afara ficatului de pui gătit săptămânal. De asemenea, nu am consumat nici pește în măsura în care aș fi dorit să o facem.

În ultimul an nu am mai reușit să limitez consumul de zahăr rafinat, fetele consumând ciocolată aproape zilnic.

Ce am reușit să facem:

În privința suplimentelor, am administrat fetelor pe parcursul perioadelor reci (în lunile ce conțin litera ”r”) ulei de ficat de cod și vitamina D organică (aproape) zilnic. În perioada caldă le-am oferit aceste suplimente doar ocazional, însă am avut grijă să le expunem moderat la soare, pentru producerea de vitamina D naturală.

Pentru o vreme am suprimat zahărul aproape complet din alimentație și, în ceea ce privește ”pofta” de dulce a fetelor, ne-am limitat la ”ciocolata” lor preferată – miere cu pudră de roșcove. Am gătit deserturi cu înlocuitori, ”budinci” crude pe bază de avocado, banană și chia. Am renunțat o bună bucată de vreme la biscuiții din comerț și, în locul lor, am introdus biscuiți de casă, sărați, preparați preponderent cu făină de orez (nu foarte aspectuoși, însă foarte gustoși).

Mi-am făcut un sănătos obicei de a fermenta în prealabil, măcar pentru 2-3 ore, orice leguminoase, cereale sau pseudo-cereale.

Am gătit frecvent cu bază din zeamă de oase, atât în prepararea supelor și ciorbelor, cât și a felului II (sosuri, pilafuri, tocane de legume etc).

Am insistat ca în meniul zilnic al fetelor să se regăsească, cel puțin la o masă, un aliment probiotic: lactate fermentate, murături în saramură etc.

Am gătit deseori cu ajutorul slow-cooker-ului, care conservă o mare parte din vitaminele și mineralele din alimente.

Nu în ultimul rând, am ținut mereu ca fetele să respecte un ritual zilnic de igienă dentară, cu două periaje pe zi, cel de seară fiind cel mai important. Am încercat să folosim pastă de dinți de o cât mai bună calitate: până la 3 ani am folosit Logona cu aromă de căpșuni, care este o pastă de dinți bio, cu un gust plăcut și spumă delicată, fără substanțe sintetice și fără fluor, nefiind periculoasă la înghițire. Apoi am încercat, pentru o scurtă perioadă, pastele de dinți comerciale: Colgate, Aquafresh etc. Am renunțat rapid la ele în favoarea brandului Lacalut, noi folosind deja de ceva vreme produsele pentru adulți și fiind mulțumiți de ele. În prezent testăm o serie de produse pentru copii și adulți, disponibile online prin intermediul companiei Limar – Medical Distribution, despre care voi scrie un review în rândurile următoare (știți deja că nu obișnuiesc să recomand produse de care nu am fost mulțumită, indiferent că o fac în scop publicitar sau pro-bono).

Limar – Medical Distribution oferă atât produse de igienă dentară (pastă de dinți și apă de gură, periuțe de dinți, ață dentară, spray-uri, dușuri bucale etc.), cât și produse dedicate implanturilor dentare și ortodonției, accesorii pentru protezele dentare, produse destinate bebelușilor și, nu în ultimul rând, o gamă de îngrijire pentru față, corp și păr – toate brandurile comercializate fiind de origine italiană.

Noi am testat 4 produse din gama President:

Pastă de dinți President Junior +6 ani cu aromă de lime, care este o pastă fără parabeni sau SLS, care însă conține florură de sodiu, motiv pentru care este indicată în primul rând copiilor peste 6 ani. Are o aromă plăcură de lămâie, care lasă un gust proaspăt în gură, după spălare. Fetele îmi arată mereu, după spălare, dacă le scârțâie dinții odată frecați cu degetul și acesta este testul nostru zilnic de spălare corectă. După spălare folosim Apa de gură President Children 6-12 ani cu aromă de lime, cu care le-am făcut o mare bucurie fetelor, ele dorindu-și de multă vreme să poată folosi apă de gură ca și noi, adulții. Cea aleasă de noi este, bine-înțeles, fără alcool și conține extract de mușețel și malva, având o acțiune calmantă. Este indicată în perioada căderii dinților de lapte, după ședințe de intervenții ortodontice sau în tratarea aftelor bucale, igienizând gingiile și mucoasa. Poate pentru că este o noutate în rutina lor de spălare, fetele sunt încântate în fiecare seară să se clătească cu apă de gură și mă bucur că deprind de mici această rutină.

Noi, adulții am testat pasta de dinți și apa gură din gama antibacteriană, ambele conținând clorhexidrină 0,20%. Eu am o fixație cu folosirea clorhexidrinei de ani buni, de când un medic stomatolog în care am foarte mare încredere mi-a explicat că este substanța antiseptică cea mai eficientă împotriva plăcii bacteriene. Obișnuiam să folosesc apa de gură Aslavital, însă mi-a plăcut realmente Apa de gură antibacteriană cu Clorhexidrină 0,2%, pentru că a diminuat în numai câteva zile ușoarele sângerări gingivale cu care mă lupt de câțiva ani buni. În completare, același efect puternic astringent și dezinfectant îl are și Pasta de dinți antibacteriană cu Clorhexidina 0,2%, fiind indicată pentru pacienții cu parodontoze, pentru gingii foarte iritate sau după intervenții chirurgicale dentare. Eu sufăr de ce-a de-a doua problemă și sunt foarte atentă cu depunerile de placă, precum și cu sângerările gingivale, așa că sunt mereu în căutare de produse indicate pentru genul meu de probleme. Am fost tentată, inițial, să încerc gama de înălbire… până acum niciun produs din comerț nu a avut vreun efect vizibil, în cazul meu. Și chiar o voi face odată consumate aceste produse, însă am impresia că mă voi întoarce din nou și din nou la gama cu clorhexidrină, din rațiuni de sănătate înaintea celor estetice. 🙂 Nu în ultimul rând, prețul acestor produse mi se pare mai mult decât rezonabil și, dacă pot găsi produse potrivite pentru nevoile și problemele fiecăruia din familie, nu văd niciun motiv pentru care să mai fac încercări în fața rafturilor supermarketurilor.

Am insistat cu aceste detalii pentru că oriunde, în orice articol medical care abordează problemele dentare ale copiilor, este explicată pe larg importanța periajului corect la copii și asigurarea unei bune igiene dentare. Am ajuns să cred că un periaj corect, după fiecare masă, rezolvă toate problemele bacteriene ale gurii și, corelat cu o alimentație sănătoasă, e tot ce putem face mai bun pentru a proteja dinții copiilor noștri.

Fetițele mele sunt, poate, două excepții fericite, demineralizarea dinților lor de lapte fiind momentan stopată prin alimentație, igienă orală și suplimente alimentare. Știu că nu e cazul tuturor copiilor, știu că unii se confruntă cu un proces accelerat de degradare a țesutului dentar, cu măcinări ale dinților, cu infecții și lucrări complicate de curățare și plombare a dinților. Îmi pare rău că nu dețin o rețetă universal valabilă pentru toată lumea care îmi cere sfatul în această privință, îmi pare bine însă că noi am reușit să ținem sub control problemele fetițelor noastre și cred că alimentația bogată în minerale și igiena orală corectă chiar pot face diferența în ceea ce privește sănătatea dinților copiilor noștri.