Demineralizarea dinților copiilor (update) și o recomandare de produse

Oct 15, 2015 by

Demineralizarea dinților copiilor (update) și o recomandare de produse

În martie 2013 scriam despre dieta de remineralizare a dinților, pe care o începusem cu fetele mele, odată ce am observat apariția unor mici pete albe la baza incisivilor superiori. La momentul respectiv mă documentasem în amănunt despre această problemă și despre posibilele căi de soluționare a acesteia, făcusem o vizită la dentist pentru a confirma un diagnostic și elaborasem un întreg plan de ”bătaie” care viza alimentația zilnică a familiei noastre.

Problema cu care noi ne-am confruntat pare a fi comună în rândul copiilor, astfel că am primit, până în prezent, o mulțime de solicitări de a face un update vis-a-vis de evoluția petelor albe pe dinții fetelor mele. În subsolul postării inițiale am răspuns, amplu, tuturor întrebărilor puse de cei interesați, însă am promis mereu că voi pregăti o nouă postare câteva informații mai detaliate, însoțite și de fotografii cu starea actuală a dințișorilor fetelor.

Înainte de toate voi face o mărturisire: nu a existat în viața noastră, până la urmă, nicio dietă strictă, respectată pe termen lung. În martie 2013, la vârsta de 3 ani, fetițele mele aveau o alimentație relativ curată: hrană gătită din surse cât mai naturale, deserturi ocazionale făcute în casă, cu ingrediente cât mai puțin nocive pentru sănătate (ușor îndulcite cu miere, sirop de arțar sau zahăr brut) și dulciuri din comerț foarte rar – constând exclusiv din ciocolată și biscuiți simpli sau integrali. Nu consumau produse procesate industrial, sucuri de niciun fel, se spălau zilnic pe dinți (ajutate de noi, părinții) și consumau multe lactate, în majoritate fermentate.

Cum au evoluat petele albe de pe dinții fetelor

Am monitorizat constant dantura fetelor și, după cum se poate observa din cele două colaje foto de mai jos, evoluția a fost diferită, deși alimentația și igiena au fost similare în fiecare zi.

Evolutie carii SofiaÎn cazul Sofiei, în primul an de control al dietei și administrare de suplimente, petele albe s-au estompat, subțiindu-se. Au stagnat până în jurul vârstei de 5 ani, când au început să devină din nou mai vizibile, fără ca acest lucru să afecteze, însă, structura țesutului osos. Per total, aș considera că petele au regresat și că măsurile alimentare și de igienă luate în acești ani au contribuit într-un mod pozitiv la menținerea sub control a demineralizării.

Evolutie carii NataliaÎn cazul Nataliei însă, problema s-a agravat în primul an, apărându-i în scurt timp mai multe carii maronii de-a lungul petelor albe cretoase, acolo unde smalțul dinților a cedat și țesutul a fost perforat. Totuși, doi medici stomatologi diferiți ne-au spus că nu este necesară nicio intervenție, cariile fiind superficiale și nedureroase, iar dinții urmând să se schimbe în 1-2 ani, timp în care nu se așteaptă la o evoluție problematică a cariilor. După primul an, timp în care am intervenit în alimentație și am insistat cu respectarea unui ritual strict de igienă dentară, evoluția cariilor s-a stopat. Nu au regresat, însă – așa cum se observă și în imagini – între martie 2014 și octombrie 2015 cariile nu s-au adâncit și nu au mai apărut altele, zona albă fiind probabil remineralizată.

Diferențele dintre involuția petelor albe cretoase la Sofia, respectiv evoluția lor la Natalia în primele luni se datorează pur și simplu diferenței de structură a țesutului dentar. Acest mic experiment probează, de fapt, că nu există predictibilitate sau tratament universal valabil pentru toți copiii afectați de această problemă. De altfel, nu o dată am citit mărturii despre cum, în cadrul aceleiași familii, frații au avut evoluții dentare total diferite, fără a exista diferențe în alimentație sau stil de viață. Dar pentru mine probează și faptul că, odată consolidată structura și rezistența țesutului prin remineralizare, dinții devin mai puternici și mai puțin expuși acțiunii bacteriene și a cariilor.

O altă problemă cu care ne-am confruntat în cazul ambelor fete au fost cariile apărute galopant, în numai câteva luni, pe premolarii inferiori. Dacă la suprafață arătau ca niște mici urme, abia vizibile, în șanțurile de pe suprafața premolarilor, în momentul frezării am descoperit că era afectată întreaga dentină. Până în prezent atât Sofia, cât și Natalia au câte doi premolari plombați, Sofia suferind luna trecută și  un tratament pe canal (cu extracția a trei nervi), la care a rezistat cu mult curaj.

Sofia la dentist

Am fost atenționată că genul acesta de carii, galopante, sunt foarte periculoase la copii, între debutul lor și infecția canalelor putând trece un interval de timp foarte scurt, de numai câteva luni. Acest tip de carie apare din cauza țesutului dentar foarte poros, caracteristic se pare copiilor acestei generații. Opinia ultimului medic stomatolog pe care l-am vizitat este că problemele dentare ale copiilor se datorează nu atât alimentației zilnice, cât deficitului și mai ales surplusului de suplimente (vitamine și minerale) primit de mamă în timpul sarcinii sub formă de pastile, care a afectat structura țesutului încă de la formarea mugurilor dentari, începând cu a opta săptămână de sarcină. Premolarii și molarii copiilor sunt expuși carierii într-o măsură mai mare decât incisivii și caninii, de aceea este necesar să învățăm copii să acorde o atenție sporită periajului corect, pentru a elimina toate rezidurile ce rămân blocate în șanțurile de pe suprafața măselelor.

De aceea am primit recomandarea de a efectua vizite stomatologice cu fetele la intervale mai scurte de 6 luni sau, la nevoie, imediat ce avem suspiciuni de apariție a unei noi carii, pe premolari. Uneori, înainte ca această carie să fie vizibilă cu ochiul liber, copilul poate deja acuza sensibilitate la rece/cald/dulce, semn că dintele este afectat în interior.

În acest moment nu pot să fac mai mult decât să respect controalele stomatologice, să supraveghez igiena dentară a fetelor și să limitez consumul de alimente nesănătoase, într-o măsură cât mai mare.

Ce nu am reușit să facem, în ultimii 2 ani:

Nu am găsit o alternativă fără gluten la pâinea consumată aproape zilnic. Am încercat câteva rețete cu mix-uri de făină  fără gluten, însă nu am fost mulțumită de rezultate – obținând niște checuri dense, umede, cu gust neplăcut. Nu am reușit să cresc și să hrănesc maia, pentru a prepara pâine artizanală, fără drojdie. Am revenit curând la consumul moderat de pâine cu secară (fără aditivi), în genere la micul dejun.

Nu am reușit să elimin atât de mult pe cât mi-am propus din uleiurile vegetale, pentru că nu am găsit o sursă sigură de untură de casă, iar untul de cocos sau ale grăsimi vegetale nu mi-au fost întotdeauna la îndemână.

Nu am reușit să consumăm alte organe în afara ficatului de pui gătit săptămânal. De asemenea, nu am consumat nici pește în măsura în care aș fi dorit să o facem.

În ultimul an nu am mai reușit să limitez consumul de zahăr rafinat, fetele consumând ciocolată aproape zilnic.

Ce am reușit să facem:

În privința suplimentelor, am administrat fetelor pe parcursul perioadelor reci (în lunile ce conțin litera ”r”) ulei de ficat de cod și vitamina D organică (aproape) zilnic. În perioada caldă le-am oferit aceste suplimente doar ocazional, însă am avut grijă să le expunem moderat la soare, pentru producerea de vitamina D naturală.

Pentru o vreme am suprimat zahărul aproape complet din alimentație și, în ceea ce privește ”pofta” de dulce a fetelor, ne-am limitat la ”ciocolata” lor preferată – miere cu pudră de roșcove. Am gătit deserturi cu înlocuitori, ”budinci” crude pe bază de avocado, banană și chia. Am renunțat o bună bucată de vreme la biscuiții din comerț și, în locul lor, am introdus biscuiți de casă, sărați, preparați preponderent cu făină de orez (nu foarte aspectuoși, însă foarte gustoși).

Mi-am făcut un sănătos obicei de a fermenta în prealabil, măcar pentru 2-3 ore, orice leguminoase, cereale sau pseudo-cereale.

Am gătit frecvent cu bază din zeamă de oase, atât în prepararea supelor și ciorbelor, cât și a felului II (sosuri, pilafuri, tocane de legume etc).

Am insistat ca în meniul zilnic al fetelor să se regăsească, cel puțin la o masă, un aliment probiotic: lactate fermentate, murături în saramură etc.

Am gătit deseori cu ajutorul slow-cooker-ului, care conservă o mare parte din vitaminele și mineralele din alimente.

Nu în ultimul rând, am ținut mereu ca fetele să respecte un ritual zilnic de igienă dentară, cu două periaje pe zi, cel de seară fiind cel mai important. Am încercat să folosim pastă de dinți de o cât mai bună calitate: până la 3 ani am folosit Logona cu aromă de căpșuni, care este o pastă de dinți bio, cu un gust plăcut și spumă delicată, fără substanțe sintetice și fără fluor, nefiind periculoasă la înghițire. Apoi am încercat, pentru o scurtă perioadă, pastele de dinți comerciale: Colgate, Aquafresh etc. Am renunțat rapid la ele în favoarea brandului Lacalut, noi folosind deja de ceva vreme produsele pentru adulți și fiind mulțumiți de ele. În prezent testăm o serie de produse pentru copii și adulți, disponibile online prin intermediul companiei Limar – Medical Distribution, despre care voi scrie un review în rândurile următoare (știți deja că nu obișnuiesc să recomand produse de care nu am fost mulțumită, indiferent că o fac în scop publicitar sau pro-bono).

Limar – Medical Distribution oferă atât produse de igienă dentară (pastă de dinți și apă de gură, periuțe de dinți, ață dentară, spray-uri, dușuri bucale etc.), cât și produse dedicate implanturilor dentare și ortodonției, accesorii pentru protezele dentare, produse destinate bebelușilor și, nu în ultimul rând, o gamă de îngrijire pentru față, corp și păr – toate brandurile comercializate fiind de origine italiană.

Noi am testat 4 produse din gama President:

Pasta dinti President JuniorPastă de dinți President Junior +6 ani cu aromă de lime, care este o pastă fără parabeni sau SLS, care însă conține florură de sodiu, motiv pentru care este indicată în primul rând copiilor peste 6 ani. Are o aromă plăcură de lămâie, care lasă un gust proaspăt în gură, după spălare. Fetele îmi arată mereu, după spălare, dacă le scârțâie dinții odată frecați cu degetul și acesta este testul nostru zilnic de spălare corectă. După spălare folosim Apa de gură President Children 6-12 ani cu aromă de lime, cu care le-am făcut o mare bucurie fetelor, ele dorindu-și de multă vreme să poată folosi apă de gură ca și noi, adulții. Cea aleasă de noi este, bine-înțeles, fără alcool și conține extract de mușețel și malva, având o acțiune calmantă. Este indicată în perioada căderii dinților de lapte, după ședințe de intervenții ortodontice sau în tratarea aftelor bucale, igienizând gingiile și mucoasa. Poate pentru că este o noutate în rutina lor de spălare, fetele sunt încântate în fiecare seară să se clătească cu apă de gură și mă bucur că deprind de mici această rutină.

Apa gura PresidentNoi, adulții am testat pasta de dinți și apa gură din gama antibacteriană, ambele conținând clorhexidrină 0,20%. Eu am o fixație cu folosirea clorhexidrinei de ani buni, de când un medic stomatolog în care am foarte mare încredere mi-a explicat că este substanța antiseptică cea mai eficientă împotriva plăcii bacteriene. Obișnuiam să folosesc apa de gură Aslavital, însă mi-a plăcut realmente Apa de gură antibacteriană cu Clorhexidrină 0,2%, pentru că a diminuat în numai câteva zile ușoarele sângerări gingivale cu care mă lupt de câțiva ani buni. În completare, același efect puternic astringent și dezinfectant îl are și Pasta de dinți antibacteriană cu Clorhexidina 0,2%, fiind indicată pentru pacienții cu parodontoze, pentru gingii foarte iritate sau după intervenții chirurgicale dentare. Eu sufăr de ce-a de-a doua problemă și sunt foarte atentă cu depunerile de placă, precum și cu sângerările gingivale, așa că sunt mereu în căutare de produse indicate pentru genul meu de probleme. Am fost tentată, inițial, să încerc gama de înălbire… până acum niciun produs din comerț nu a avut vreun efect vizibil, în cazul meu. Și chiar o voi face odată consumate aceste produse, însă am impresia că mă voi întoarce din nou și din nou la gama cu clorhexidrină, din rațiuni de sănătate înaintea celor estetice. 🙂 Nu în ultimul rând, prețul acestor produse mi se pare mai mult decât rezonabil și, dacă pot găsi produse potrivite pentru nevoile și problemele fiecăruia din familie, nu văd niciun motiv pentru care să mai fac încercări în fața rafturilor supermarketurilor.

Am insistat cu aceste detalii pentru că oriunde, în orice articol medical care abordează problemele dentare ale copiilor, este explicată pe larg importanța periajului corect la copii și asigurarea unei bune igiene dentare. Am ajuns să cred că un periaj corect, după fiecare masă, rezolvă toate problemele bacteriene ale gurii și, corelat cu o alimentație sănătoasă, e tot ce putem face mai bun pentru a proteja dinții copiilor noștri.

Fetițele mele sunt, poate, două excepții fericite, demineralizarea dinților lor de lapte fiind momentan stopată prin alimentație, igienă orală și suplimente alimentare. Știu că nu e cazul tuturor copiilor, știu că unii se confruntă cu un proces accelerat de degradare a țesutului dentar, cu măcinări ale dinților, cu infecții și lucrări complicate de curățare și plombare a dinților. Îmi pare rău că nu dețin o rețetă universal valabilă pentru toată lumea care îmi cere sfatul în această privință, îmi pare bine însă că noi am reușit să ținem sub control problemele fetițelor noastre și cred că alimentația bogată în minerale și igiena orală corectă chiar pot face diferența în ceea ce privește sănătatea dinților copiilor noștri.

17 Comments

  1. miha

    Buna, Foarte interesant este articolul si binevenit in orice familie cu copii care au sau nu asemenea probleme.
    Ma intereseaza sa stiu despre ce Vit D3 organiza vorbiti.
    Multumesc

  2. Dupa ce se termina produsele pe care le foloseste in prezent Eliza, cred ca ii comand si eu pasta de dinti si apa de gura de la Limar si mie cele doua produse cu clorhexidina. Si eu am probleme cu sangerarea dintilor si un inceput de parodontoza si cred ca mi-ar fi utile.

    • Carla

      Laura, sper sa fii mulțumită de ele.

      Eu nu fac recomandări doar în scop publicitar, chiar mi s-a părut bine-venită o pastă cu clorhexidrină, căci apa de gură nu o folosesc seară de seară și atunci o pastă care să o aibă în compoziție mi se pare că-i sporește eficiența. Alta de gen nu am văzut în comerț, deși mereu mă uit ce mai apare nou și super-miraculos. 🙂
      Apa de gură cred că e similară celei de la Aslavital, nu am comparat compoziția punctual, însă la gust par la fel. Pentru mine, fără clorhexidrină, celelalte ape de gură sunt mai mult cosmetice, frumos mirositoare… nicicare nu m-a convins până acum (cu excepția celei de la Parodontax, care însă costă dublu față de celelalte menționate).

  3. Maria

    Stiu ca nu e chiar subiectul articolului, dar ai atins in treacat un subiect fierbinte pentru mine.
    Fetita mea de 4 ani si jumatate (de aceea citesc constant articolelel tale cu un an mai vechi :-)) are 2 carii incipiente. Prima a fost plombata acum vreo 5 luni, dar apoi refuza constant orice interventie. Subliniez ca nu am fortat-o in vreun fel, nu a simtit durere, iar medicul e o apropiata a familiei, mama prietenei ei cele mai bune, se inteleg minunat. Dar sustine ca se teme (de zgomotul/vibratia frezei).
    Sa o las sa mai treaca timpul? Sa mai insist? Ai vreun sfat pentru situatia aceasta?

    • Carla

      Maria, nu am un sfat, căci situația fiecărui copil e particulară… însă pot să-ți povestesc cum a fost în cazul nostru, înainte de a fi nevoie să plombăm premolarii: am găsit o doctorița-minune, cu o răbdare infinită, prietenoasă cu copii, blândă, plăcută… Înainte de intervenție a stat aproape o oră cu fetele și s-au jucat cu instrumentele. Le-a arătat fiecare freză în parte, au încercat-o pe unghie și le-a făcut câte un semn (inițiala numelui lor, care le-a încântat enorm :P… și am înțeles că asta îi dă gata pe toți copiii, să li se facă un ”tatuaj” pe unghie :P), le-a spus povestea clasică cu albinuța din capătul frezei, care va curăța mizeria din măseluțe și de aceea vibrează… s-au jucat cu restul instrumentelor, le-a arătat cu camera video cum arată caria de aproape…

      A fost o întreagă poveste, cu happy-end. La final le-a frezat și plombat 3 premolari deodată (unul Sofiei și doi Nataliei, din care unul o durea și crezusem că va fi un chin să îl obtureze) și ele au urmărit pe cameră, nemișcate, fascinate, ceea ce se întâmplă. La fiecare schimb de instrument le-a povestit ceva despre ce face, le-a arătat instrumentul, le-a vorbit încontinuu, astfel încât nu au mai apucat să se gândească la nimic. Și, poate cel mai important, le-a pus să o ajute în timpul intervenției: să țină singure de furtunul acela care colectează saliva, să-l miște în gură, să fie atente să nu-l scape… pe principiul că unui copil căruia îi ții mâinile ocupate, îi ții și mintea ocupată cu acel task. 🙂

      Apoi, în toamnă, când a fost nevoie să-i facem Sofiei tratamentul pe canal, am găsit altă doctoriță (eram în altă localitate), care a folosit o abordare similară. Și, cum scrisesem și în text, am trecut fără anestezie prin tot tratamentul (3 ședințe).

      Ah… și, foarte important, când a simțit că o doare (în momentul curățării canalelor în adâncime), doctorița a făcut o chestie foarte faină: s-a oprit mereu și s-a scuzat, spunându-i Sofiei că e vina ei, că a apăsat cu acul prea tare, căci în mod normal acea operațiune nu doare deloc, dar deloc! Și că o roagă să o scuze, nu și-a dat seama că o apasă prea tare, ea având gurița mică… etc. Sofia a plecat de la ea cu impresia nealterată că tratamentele stomatologice nu dor, chiar și atunci când dor! 😀

      Am înțeles că în cazul nostru, odată familiarizate cu procedurile, pentru fete e important să creadă că participă activ la tratament, să li se explice cu seriozitate ce se întâmplă, cât sunt de curajoase, să audă povești cu alți copii care n-au reușit să stea pe scaun nemișcați, să poată ajuta ținând de o ustensilă… Poate funcționează această abordare și în cazul vostru, mai ales că o cunoașteți pe doctoriță și poate fi antrenată într-un astfel de joc.

      În fine, dacă cariile sunt incipiente și nu sunt pe premolari, ci pe incisivi, eu nu le-aș plomba. Însă aș insista cu vizitele la cabinet, aș continua să merg cu copiii la controale de rutină, să fie puse pe scaun chiar dacă numai pentru un control vizual de câteva minute, să se familiarizeze cu acțiunea altor instrumente în gură (oglindă, pensetă șic e se mai folosește la control). Până prind încredere că e ok ce se întâmplă.

      • Maria

        Multumesc mult pentru raspuns. Cred ca asta voi face si eu, o sa mergem de cateva ori doar pentru un periaj sau control de rutina. Poate depasim momentul. Merci inca o data.

        • Carla

          Succes, sper să treacă fără amintiri neplăcute perioada aceasta de refuz…

  4. Damaris

    Buna.Extractul de muguri de brad pt mentinerea sanatatii dintilor copiilor 🙂

    • Natalia

      Damaris buna ziua, ai folosit tu pentru copii extractul cu muguri de brad? Daca da ce rezultate ai observat? Merci

      • Carla

        Nu știu dacă veți primi răspuns la această întrebare, însă pot veni eu cu o confirmare: în cazul nostru, folosind extractul de muguri de brad alături de celelalte lucruri menționate în text, rezultatele au fost satisfăcătoare.

  5. Florin

    Bună seara. Mulțumesc mult pentru că ați spus atât de multe despre problema întreținerii dinților, și mai ales susține de practică. Vreau să vă zic ce am aflat și eu, din perspectiva unui fumător, că nici o pastă dintre cele foarte cunoscute nu mia albit dinții, și nici nu ia făcut să se vindece, doar dentistul și spălatul pe dinți cu argilă și lămâie făcute ca o pasta, odată pe săptămână . Pasta asta a șters galbeneala dinților. Ce credeți despre coaja de ou pisată fin amestecata cu ulei de cocos, cică ar vindeca cariile și cavitățile? Am să încerc această combinație de pastă poate se remineralizeaza dinții. Toate cele bune vă doresc.

  6. Dusan Cosmina

    Buna
    Accidental am dat peste articolele Dvs si sincer ar fi de dorit ca parintii sa va urmeze exemplul. Din pacate parintii nu realizeaza atunci cind le sunt copiii mici cit de importante sunt ambele : alimentatia si igiena.Igiena dentara la copiii incepe din prima zi de viata de la primul alaptat dupa care ar trebui curatate gingiile cu o compresa infasurata pe deget si inmuiata in ser. Tot ce ramine lactat peste noapte in gura fermenteaza , creste aciditatea si ataca smaltul pe care il corodeaza. Alimentatia joaca un rol primordial dar nu doar dupa nastere ci si prin ceea ce maninca mama in timpul sarcinii. Dintii incep dezvoltarea din faza de embrion a copilului asa ca tot ce ingera mama merge spre fat si afecteaza dezvoltarea tuturor organelor implicit dintilor. E adevarat ca vin multi copiii cu dintii de lapte abia erupti si cu demineralizari. Noi medicii stonatologi e bine sa vedem copiii de cind apare primul dinte in gurita. Daca au demineralizari recomandam imbunatatirea dietei sau suplimentarea ei cu diverse vitamine in colaborare cu pediatrul Acum sunt si in Romania produse xsre se pot splica local si intaresc sau remineraluzeaza sau chiar stopeaza evolutia petelor albe cretoase. Sunt solutii disr trebuie sa ajungeti la un pedodont care e specializat pe stomatologie pediatrica.

  7. Elena

    Buna ziua. Ieri am observat ca petita mea de 12 luni are niste pete pe incisivii superiori care i-au iesit incepand cu luna a 7-a, mentionez ca prima data i-au iesit incisivii inferiori pe la 5 luni. Am incercat sa-i curat cat am putut chiar daca deschide greu gurita si m-am jucat mult cu ea pentru a o face sa-i perie cat de cat. Este alaptata exclusiv si nu a luat niciodata suzeta. De o luna mananca foarte putin mancare solida, mai mult iaurt si cate un fruct pe fondul aparitiei premolarilor. Mentionez ca biscuit pentru bebe amancat doar de maxim 3 ori iar painica foarte putina doar de o luna jumtate si nu zilnic. M-am speriat zdravan la citirea mai multor informatii legate de aceste pete. Vreau sa ajunge cat mai repede si la pediatru. Ma intereseaza daca mi-ati putea oferii un sfat legat de ce as putea face cu un copil asa mic. Va multumesc

    • Carla

      Bună ziua, nu am calificarea necesară pentru a vă da un sfat competent, însă am auzit deseori despre această problemă, de la mame din jurul meu, prietene sau cititoare ale blogului.

      După cum afirmam și în cele două articole scrise de mine, cred că un rol esențial în protejarea sănătății dinților o are absorbția de minerale, necesare sănătății țesutului osos. Dincolo de beneficiile imense ale alăptării, pe o perioadă cât mai lungă de timp, cred că odată cu introducerea hranei solide trebuie urmărită o absorbție a vitaminelor, mineralelor și calciului în proporție cât mai mare, prin consumul de legume și fructe crude, combinații corecte de alimente (cred în teoria conform căreia glutenul inhibă absorbția de minerale), consum de zeamă de oase și alimente bogate în calciu și minerale (susan, oleaginoase etc.)

  8. Alexandra

    Bună, dragă mămică, și mulțumim pentru articol! 🙂 Amși eu o întrebare: unde ai găsit cartea lui Ramiel Nagel, Cure Tooth Decay? Ai comandat-o din SUA, sau ai găsit-o și în România? Mulțumesc!

  9. Serban Georgiana Raluca

    Buna,
    cum mai sunteti acum dupa aceasta perioada de “dieta remineralizanta”?
    multumesc

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *