Spațiul nostru de joacă și activități

Jul 8, 2015 by Carla

Duminică noaptea ne întorceam dintr-o mică vacanță și socoteam în mașină, cu sufletul greu, cum în ultimii 8 ani ne-am mutat de 4 ori, între 3 orașe diferite, încercând mereu să găsim un loc unde să ne simțim ca acasă.

Eu una încă nu l-am găsit, căci acasă reprezintă ceva mult mai ”al nostru” decât prezentul; acasă înseamnă planuri cu bătaie lungă, stabilitate, certitudini; acasă ne așteaptă deja de ani buni într-un loc în care îmi pierd tot mai tare speranța că vom ajunge să locuim, dar pe care l-am aranjat cu întreg sufletul meu, vizualizând viața noastră acolo în fiecare detaliu. Am ales faianța din baia fetelor imaginându-mi veselia cu care se vor spăla în fiecare dimineață pe ochi și pe dinți, albul și cafeaua cu lapte a dormitorului nostru imaginându-mi fiecare dimineață în care voi deschide ochii în casa noastră și voi zâmbi cu gândul la o cafea bună, am ales turqoise-ul și auriul de nisip cald al bucătăriei mele cu gândul la peisajele marine pe care le iubesc atât de mult, iar în camera fetelor am vopsit pereții în culori pastel, imaginându-mi cât de plăcut se vor armoniza cu câteva piese de mobilă de tineret, neapărat în combinație de alb și lemn natur. Toate sunt în mintea mea, exacte, puternice, vii, așteptând răbdătoare ziua în care vom încărca un nou camion cu lucruri și vom porni spre locul nostru, unde totul să ne aparțină și să avem puterea de a ne amenaja casa așa cum vrem noi.

Până atunci, însă, încercăm să ne adaptăm la fiecare nouă mutare, căutând spații care să fie cât mai aproape de visul nostru de ”acasă”. Cei 3 ani și jumătate petrecuți în Sibiu au fost, până la urmă, minunați. Ne-am simțit bine în căsuța noastră frumoasă, ne-am bucurat de peticul de verdeață al curții și de tot confortul și intimitatea pe care ți le conferă un spațiu deschis doar al tău… de vișinul din fața ferestrei de la bucătărie, ningând cu flori albe în fiecare primăvară; de lumina plăcută a răsăriturilor încălzind mica terasă de lemn de la etaj; de livingul generos care a fost cel mai minunat loc de joacă pentru fetele noastre…

Ne-am simțit aproape ca acasă la Sibiu dar, din punct de vedere al organizării, poate cel mai mare neajuns (alături de parterul destul de friguros iarna) a fost lipsa unui spațiu adecvat pentru nevoile de joacă și studiu ale fetelor noastre. Pe măsură ce fetele au crescut, am acumulat tot mai multe jucării și materiale didactice, cărora am încercat să le găsesc un loc la îndemână, exploatând la maximum puțina mobilă pe care am avut-o la dispoziție. Totuși, nu am fost niciodată pe deplin mulțumită de ceea ce am realizat. Spațiul avea un imens potențial de amenajare, însă noi eram chiriașii stabiliți acolo pentru o perioadă limitată de timp, așa că investiția în mobilier nu-și avea rostul. Cărțile de povești și câteva dintre jucării și-au găsit locul pe mobilele din dormitor, jucăriile de pluș s-au plimbat prin toată casa – evadând zilnic din cutiile lor de depozitare, în beci am stivuit o mulțime de cutii cu materiale pentru diverse activități, în timp ce livingul s-a transformat în teren de joacă, absorbind toate cutiile cu jucării, puzzle-uri, jocuri cu cuburi, mașinuțe, ponei, animale-figurine, căluți-balansoar, mingi de sărit, căsuța de păpuși, bucătăria de jucărie, pătuțurile și cărucioarele păpușilor, biciclete, trotinete, balansoare, scăunele de tot soiul … și, nu în ultimul rând, două corturi de joacă intens folosite în perioadele friguroase.

Spațiul liber din mijlocul camerei a fost perfect pentru joaca fetelor, însă am plătit prețul răbdării de fiecare dată când dorința de a le lăsa să se joace liber intra în conflict cu nevoia mea personală de ordine și curățenie. O cameră de joacă ar fi rezolvat elegant problema estetică a dezordinii și m-ar fi scutit de sute de ore de adunat jucării în urma fetelor, cu sau fără ajutorul lor. Și nu de puține ori, după cum mă ”lăudasem” și mai demult pe blog, casa noastră a arătat așa:

Dar cel mai mult am resimțit lipsa unui birou, folosind masa din bucătărie sau cele două mici măsuțe de cafea pe care le avem pentru oricare din nenumăratele activități de desenat, pictat, modelat, decupat… și, pentru doi copii care iubesc activitățile la masă, a fost mereu o provocare să pregătesc spațiul potrivit pentru mânuțele lor.

Așa că, în primăvară, când am primit vestea relocării în Cluj, primul lucru pe care l-am avut în minte a fost să căutăm un apartament care să rezolve problema organizării jucăriilor și lucrurilor fetelor într-o cameră separată, cu un spațiu generos pentru activitățile lor, cu mobilier care să ”înghită” toate jucăriile și materialele pe care le folosim aproape zilnic, plus un birou potrivit pentru toate aceste activități. Nu a fost ușor să găsim ceea ce ne doream… cine locuiește în chirie știe: majoritatea apartamentelor oferă doar mobilier sumar, puține dulapuri și aproape deloc corpuri de bibliotecă sau rafturi și etajere pentru jucării. Dar, având în minte inclusiv începerea școlii în anul următor, spațiul dedicat studiului și jocului a fost vital în alegerea apartamentului. După (înde)lungi căutări am găsit ceea ce căutam și, în aprilie, ne-am mutat în noua noastră casă, amenajându-le fetelor nu una, ci două ”camere ale copiilor”… de care fetele s-au bucurat enorm.

Într-una din camere, alături de pat și dulapurile cu haine, le-am aranjat bucătăria lor și un spațiu pentru servit ceai și prăjituri, iar alături pătuțurile și cărucioarele bebelușilor, pentru a se putea juca în voie ”de-a mama, tata și copiii”, ”de-a bucătăria”, ”de-a restaurantul”, ”de-a magazinul”, ”de-a coaforul”, ”de-a doctorul” și alte ”de-a”.

Însă ”piesa de rezistență” a noului nostru apartament a reprezentat-o camera de activități, cum au numit-o chiar fetele odată ce am reușit să găsim un loc al lor tuturor lucrurilor fetelor. Și, în sfârșit, am avut spațiu pentru a aranja toate materialele și cărțile, la vedere, organizate pe teme, așa cum am visat să o fac de când am citit primele informații despre filozofia Montessori. Materialele de limbaj, matematică, cunoașterea lumii (geografie, biologie), artă și creativitate, toate ne sunt acum la îndemână, alături de lego, puzzle-uri tematice, cărți de povești și jucării de tot soiul.

Pentru activitățile la birou am folosit două scaune obișnuite, cu șezut moale, căci tăblia biroului este destul de înaltă și fetele nu reușesc să lucreze acolo decât ridicate în genunchi. Este o soluție temporară, care mă nemulțumește în egală măsură și pe mine și pe fete, și pentru care trebuie să găsim o rezolvare înainte de începerea școlii.

Nu obișnuiesc să particip la concursuri pe internet, cu atât mai puțin la cele care solicită obținerea de like-uri de la prieteni, însă în urmă cu câteva zile am găsit pe blogul Bogdanei Dobre un concurs având drept premiu un birou Moll… acea mobila Moll la care eu visez pentru fetele mele încă de când a fost adusă și în România și am văzut primele prezentări video despre cum ”crește” odată cu copiii noștri.

Citiți articolul Bogdanei, indiferent dacă aveți sau nu în plan achiziționarea de mobilier pentru copii. Conține informații prețioase despre postura corectă la birou și sunt convinsă că aceste informații sunt utile oricărui părinte preocupat de sănătatea copilului său. Și apoi citiți articolul Cameliei – o altă mamă a cărei opinie eu o respect – care a făcut un review (ne-publicitar) unui scaun Moll achiziționat pentru fiica sa.  Pentru mine sunt un motiv în plus să încerc, din (răs)puteri, să protejez sănătatea fetelor mele în lungii ani de studiu ce vor veni.

Am participat la acest concurs cu una din fotografiile anterioare, povestind pe scurt despre lunga istorie a mutărilor noastre și despre dorința – iar acum nevoia – de a pregăti pentru fete un spațiu adecvat studiului, un spațiu care în imaginația mea încorpora perfect piese de mobilier Moll. Sună pretențios, poate chiar fals, îmi dau seama… însă nu mă feresc de astfel de exprimări, pentru că mă bucur să pot face, atunci când am o ocazie reală, o recomandare pentru ceilalți părinți care citesc blogul nostru. Fac recomandări rar, însă le fac cu sinceritate. Apoi astrele s-au aliniat favorabil pentru fetele mele și am primit vestea extraordinară a câștigării concursului Bogdanei! A fost o surpriză totală, de care m-am bucurat enorm… și, imediat ce biroul a sosit acasă, l-am pus pe D. să-l monteze și să-mi trimită poze, în toiul nopții, noi fiind în vacanță la bunici. Treabă de inginer, nu glumă! 🙂 Și treabă nemțească, după cum m-a anunțat D. ceva mai târziu! 🙂

Odată asamblat, biroul le-a așteptat pe fete și a fost o mare surpriză pentru ele să-l descopere în camera lor, când în sfârșit am ajuns acasă…

Acesta nu este un post publicitar plătit. Și totuși, pentru că biroul acesta nu face decât să confirme ceea ce intuiam deja despre calitatea mobilierului Moll, am ținut neapărat să scriu câteva cuvinte de recomandare.

Biroul nostru este proiectat să ”crească” în înălțime odată cu copiii, fiind recomandat de la 104 cm până la 190 cm. În lipsa unor scaune adecvate, în acest moment noi l-am lăsat pe cea mai joasă poziție, pentru că am observat că se potrivește perfect cu scăunele Ikea ale fetelor, deci poate fi folosit și ca mobilier ”pitic”. 🙂

Tăblia este rabatabilă și se înclină până la 18 grade, iar fetelor le-a plăcut foarte mult să coloreze în această poziție. Pentru pictat și joaca cu plastilină am folosit, ulterior, blatul în poziție orizontală. Dedesubtul tăbliei avem un sertar spațios, metalic, care va ”înghiți” o mulțime de lucrușoare, iar în fața acestuia un suport pentru creioane care mi se pare deosebit de util pentru a nu încărca biroul cu  rechizite mărunte și pentru a nu folosi sertarul de fiecare dată.

Pe siteul Moll am găsit o mulțime de accesorii modulare, care se pot adăuga mobilierului de bază, în funcție de nevoi. Câteva dintre ele mi-au făcut imediat cu ochiul (mapa de protecție pentru birou cu harta lumii mi-a plăcut tare, seamănă mult cu harta magnetică Janod, pe care o iubim), dar le-am pus în lista de dorințe în urma scaunelor, care sunt o prioritate momentan pentru noi. Aici puteți vizualiza cataloagele de produse, în caz că doriți să studiați cum poate fi configurat un astfel de birou modular.

Dar ceea ce m-a bucurat cel mai tare este dimensiunea extrem de generoasă a biroului… are aproape 120 cm lungime și aproape 70 lățime, fetele mele încăpând perfect amândouă, cu scăunelele lor și cu ustensilele de colorat în față… Până când vor mai crește, atâta vreme cât vor face activități (și lecții, bleah) împreună, vor putea folosi biroul una lângă cealaltă, fără să fie necesar să achiziționăm și o a doua piesă de mobilier. Acest aspect este îmbucurător pentru mine, mereu în luptă cu optimizarea (și aerisirea) spațiului în care locuim. Nu în ultimul rând, este un birou extrem de robust (și greu), pentru a cărui siguranță nu mă tem în cazul în care fetele se vor urca pe el (îmi imaginez că o să mă ajute chiar și pe mine la desfăcut perdelele :P), și – bineînțeles – nici pentru echilibrul și siguranța fetelor nu-mi fac griji, căci felul în care biroul este proiectat îi asigură o stabilitate perfectă. Marginile de jos și muchiile sale sunt rotunjite, pentru un plus de siguranță a picioarelor copiilor și, judecând după greutatea sa, cred că tăblia și părțile laterale sunt din lemn masiv.

Știu, prețul acestor corpuri de mobilier face orice părinte de rând din România să devină reticent la achiziția lor… însă, dacă faceți o analiză a investiției pe termen lung, luând în considerare în primul rând costurile de sănătate ale copiilor noștri, dar și posibilitatea folosirii mobilierului pe timp nelimitat, ani și ani de studiu sau lucru de acum înainte, cred că prețul devine rezonabil… iar soțul meu, o persoană nu foarte generoasă cu complimentele, a fost impresionat de calitatea materialelor și de modul cum este proiectat acest birou.

Pentru că am fost de câteva ori întrebată, voi încerca să mai fac o postare despre materialele pe care le folosim în activitățile noastre și despre cum încercăm să ne organizăm spațiul în stil Montessori, căci mare parte dintre principiile acestui tip de educație mi se par foarte potrivite pentru copiii mei. Până atunci însă, vă urez tuturor să vă bucurați de vacanță și de joaca liberă a copiilor noștri!