Love will save the day

May 9, 2014 by

Prietenie

N-am mai scris de multă vreme pe blog. N-am mai dat drumul gândurilor, confesiunilor, în acel mod autentic, gol de podoabe, în care mi-aș dori să pot scrie într-un jurnal dedicat doar copilăriei fetelor mele.

Zi după zi mă simt tot mai nepricepută în a folosi cuvintele pentru a da formă imaginilor mentale din înăuntrul capului meu și mai ales din înăuntrul sufletului. Aș vrea să spun o niște lucruri, importante cred, însă întâi trebuie să găsesc o lumină, o lumină caldă pe care să o port, cu grijă, până în interiorul meu. Ca să-mi devină gândurile clare, să le văd limpede, să le umplu de culoare.

Mă gândesc, în fiecare zi, la cât de mult îmi doresc să-mi cresc copiii cât mai bine. Un ”bine” relativ, subiectiv, conjunctural, așa cum simt eu acum că e potrivit fetelor mele, că-mi este potrivit mie – ca mamă – în acest proces de dezvoltare personală atât de sinuos, dar totodată atât de plin de revelații. Un ”bine” croit în linii tremurate, pe alocuri nesigure, după tipare care respectă moda de acum a vremii, luptându-mă constant să rezist tentației de a-mi crește copiii după modelul (mult mai) simplu, interiorizat în propria mea copilărie. Sunt vanitoasă. Și cred că eu pot să-mi cresc copiii altfel, mai bine* decât am crescut eu… eu, ca parte măruntă a uneia dintre ultimele generații comuniste. Cred că, an după an, (re)descoperim lucruri noi, cu ajutorul științei și al cercetării, sau doar analizând – emipric, folosind ca singură unealtă bunul simț – ceea ce sunt oamenii de lângă noi. Oameni cu ”O” mic sau mare. Și cred că este dreptul nostru legitim, adulți fiind, să încercăm să facem lucrurile altfel cu copiii noștri, dacă așa simțim, fără ca deciziile noastre să fie supuse ofensei personale a generației noastre de părinți. Ciudat cum, probabil odată cu îmbătrânirea,  acel prim ideal de a crește copiii ”mai bine decât ne-a fost nouă” se transformă, pe nesimțite, în dezamăgirea că nu suntem și nu gândim ca ei. Și desigur că același lucru ne așteaptă, ca părinți, pe noi toți.

[*Și asta nu înseamnă, mama, că eu am crescut rău.]

Vreau să-mi cresc fetițele cât mai bine, așa cum – cu mintea mea de acum – cred eu că e potrivit pentru ele. La fel cum n-am nicio îndoială că au încercat să facă și părinții noștri, tineri fiind. Uităm asta și, deseori, îi criticăm pentru alegerile lor, îi dușmănim pentru felul în care ne-au educat și ne-au disciplinat, îi blamăm pentru lipsa de alternative de care – de fapt – nu se fac în niciun fel vinovați în mod individual. Oricât de strâmb ni se pare acum felul în care am crescut, uităm că acela a fost felul corect al vremii lor. Părinții noștri s-au supus, creduli, recomandărilor pediatrilor, deciziilor tovarășilor directori de întreprindere și sfaturilor primite ”pe sub mână”, pentru că acele teorii erau ”universal valabile” pe vremea lor. La fel cum facem și noi acum cu pediatrii, homeopații, terapeuții, managerii, mentorii și prietenii noștri. Părinții noștri ne-au vrut binele, așa cum și noi – acum – vrem binele copiilor noștri, înghițind (uneori pe nedigerate) teoriile de parenting la modă acum. E vremea noastră, acum, să facem greșeli, crezând că facem bine… și să sperăm că, peste 30 de ani, copiii noștri nu vor fi la fel de nemiloși cu noi.

Ce (ne) lipsește, atunci, ca să urcăm, toți, în aceeași barcă a bunelor intenții? Ne lipsește, cred, condescendența și răbdarea, la fel cum lor le lipsește încrederea și diplomația atunci când ne consideră incapabili să ne creștem bine copiii, dacă nu o facem pășind pe drumul bătătorit de ei, în urmă cu 30 de ani. Ironic este că, pe oriunde am lua-o, undeva fiecare drum se sfârșește brusc. Copiii mei îmi vor da drumul mâinii și vor pleca, singuri, pe drumul lor întortocheat… și sper să am înțelepciunea de a nu-i opri, de a nu-i încetini doar pentru că eu voi fi lipsită de puteri să merg mai departe pe drumul lor, de a nu-i face să fugă mâncând pământul, întorcându-se doar atunci când va trebui să ne luăm rămas-bun. Prea mulți adulți din generația mea văd fugind în acest fel, într-o mișcare browniană, fără direcție, fără echilibru, într-un labirint nesfârșit al emoțiilor, fără speranța de a (re)găsi drumul spre casă sau o ieșire oarecare, un orizont deschis, o luminiță la capătul unui tunel. Cu entuziasmul meu de acum simt că, pentru a le deschide copiilor mei un drum frumos în viață, nu trebuie decât să cresc în ei încrederea că pot merge pe el, singuri… și încrederea că se pot oricând întoarce  la noi, părinții, ca să prindă noi puteri. Nu vom fi niciodată departe…

Nici părinții noștri nu sunt.

Listen as your day unfolds, challenge what the future holds
Try and keep your head up to the sky
Lovers, they may cause you tears
Go ahead release your fears, stand up and be counted
Don’t be ashamed to cry

You gotta be
You gotta be bad, you gotta be bold, you gotta be wiser
You gotta be hard, you gotta be tough, you gotta be stronger
You gotta be cool, you gotta be calm, you gotta stay together
All I know, all I know, love will save the day

Herald what your mother said
Reading the books your father read
Try to solve the puzzles in your own sweet time
Some may have more cash than you
Others take a different view, my oh my, heh, hey

You gotta be bad, you gotta be bold, you gotta be wiser
You gotta be hard, you gotta be tough, you gotta be stronger
You gotta be cool, you gotta be calm, you gotta stay together
All I know, all I know, love will save the day

Don’t ask no questions, it goes on without you
Leaving you behind if you can’t stand the pace
The world keeps on spinning
You can’t stop it, if you try to
This time it’s danger staring you in the face

Remember, listen as your day unfolds
Challenge what the future holds
Try and keep your head up to the sky
Lovers, they may cause you tears
Go ahead release your fears, my oh my heh, hey, hey

You gotta be bad, you gotta be bold, you gotta be wiser
You gotta be hard, you gotta be tough, you gotta be stronger
You gotta be cool, you gotta be calm, you gotta stay together
All I know, all I know, love will save the day

You gotta be bad, you gotta be bold, you gotta be wiser
You gotta be hard, you gotta be tough, you gotta be stronger
You gotta be cool, you gotta be calm, you gotta stay together
All I know, all I know, love will save the day.

Related Posts

Share This

4 Comments

  1. E un subiect care poate fi dezbatut la infinit. Aud de cateva ori pe zi de la parintii mei: pe vremea mea..fara sa tina cont de faptul ca vremurile sau schimbat si ca eu trebuie sa-mi cresc baietelul in prezent si sa-i insuflu curajul si dorinta de a zbura in viitor.

    • Carla

      Vremurile se schimbă, însă chiar noi suntem cei responsabili de aceste schimbări și de felul în care copiii noștri vor aduce următoarea schimbare… să nu uităm, deci, nicio clipă, să le insuflăm copiilor noștri valori cât mai autentice, pentru a-i ajuta să trăiască într-o lume cât mai bună…

  2. veronica

    Of Carla, asta e tot ce imi doresc si eu. sa-mi cresc baietii Bine. Un bine relativ si subiectiv, desigur, bine pentru mine inseamna sa reusesc sa cresc niste copii respectuosi, care atunci cand primesc sfaturi necerute si nepotrivite sa stie sa raspunda frumos daca nu cu umor, si sa-si continue activitatea. Nu ii doresc fara rusine, sa bruscheze femei si batrane doar pentru ca se simt puternici dar nici sa le fie frica de propriul punct de vedere. Sa devina oameni buni, si sa aiba slujbe prin care sa poata ajuta alti oameni, adica sa devina doctori sau profesori sau preoti sau orice doresc ei dar sa fie cinstiti. Vreau sa fie iubiti si nu bogati caci iubirea le va fi adevarata bogatie. As vrea sa stiu sa imbin metoda de parenting independent si neconditionat cu aceea de a creste niste copii atenti la cei din jurul lor. uf, imi doresc atat de multe…

    • Carla

      Vero, ce frumos ai scris… nu pot decât să-ți doresc, din suflet, să dai formă viselor tale și să crești doi copii care să devină oamenii Mari și bogați sufletește de care vorbeai, apropiați de semenii lor și atenți la nevoile acestora!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.