Dieta de remineralizare a dinţilor

Mar 4, 2013 by

Am povestit deja, cu ceva vreme în urmă, despre micile probleme dentare ale fetelor şi despre prima noastră vizită la dentist. Nu am mai făcut o altă consultaţie, de atunci încoace… şi asta nu pentru că nu am dori noi – părinţii lor, ci pentru că fetele sunt cele care (încă) nu doresc să se lase inspectate în guriţe de o persoană străină, într-un mediu străin (am, însă, convingerea că timiditatea lor se manifestă, în acest moment, exclusiv în faţa persoanelor necunoscute şi nu mai are legătură cu locul în care ne aflăm). Mai aşteptăm, aşadar, cu răbdare, momentul când vor fi pregătite să coopereze, astfel încât să nu transformăm un control de rutină într-o amintire traumatizantă pentru toţi.

Lunile au trecut, timp în care tot ţinând sub strictă observaţie evoluţia micilor pete albe de pe incisivii centrali ai fetelor (şi, mai nou, şi de pe cei laterali), am ajuns să fiu efectiv “obsedată” de sănătatea dinţilor lor, insistând zilnic cu igiena dentară, fiind cât am putut de atentă la alimentaţie şi citind cât am putut de mult despre metodele naturale, neinvazive (non-chimice), de remineralizare a dinţilor. Căci despre asta credem că este vorba, o demineralizare a incisivilor superiori ai fetelor, ale cărei cauze nu le-am identificat, dar nici nu mai căutăm să le găsim, fiind atâtea variabile în ecuaţie (de la materialul genetic până la alimentaţie, poluare etc.). Probabil această demineralizare a condus la o slăbire a smalţului dinţilor şi a favorizat apariţia cariilor, deocamdată în fază incipientă, de pată albă cretoasă, la Sofia, dar şi cu debutul recent al unor perforaţii pe dinţişorii Nataliei. (Nu avem un diagnostic “oficial”, deci îmi asum că poate greşesc).

Fac o paranteză şi vorbesc de câtva excepţii, însă mă nedumereşte cum atâţia copii alimentaţi 100% curat, cu aport optim de vitamine şi minerale, cu raport optim de produse vegetale şi animale, cu hrană procurată din surse bio şi pregătită după cele mai complexe principii nutriţionale ajung totuşi să aibă probleme dentare cumplite pentru vârsta lor… şi alţi copii, crescuţi cu Sugus, Haribo, Barni, Danonino, Cappy şi parizer nu au niciun “defect”. Cel puţin nu la această vârstă a dinţilor de lapte. La fel cum o bună prietenă îmi tot povesteşte de copilăria ei la bunici, la ţară, unde a băut numai lapte călduţ muls direct în sticluţa ei de la vaca şi capra bunicii, mâncând doar produse naturale, din grădină şi din ogradă, respirând aer curat, de ţară… iar ulterior, încă din adolescenţă, a avut probleme permanente cu dantura, laolaltă cu toţi consătenii din satul bunicilor ei.

Acesta e motivul pentru care am renunţat să mai studiez dacă am eu, ca părinte, vreo vină pentru problemele dentare ale fetelor… dacă folosirea suzetelor are vreun aport negativ, dacă laptele praf băut timp de 2 ani a fost mai rău ca alternativa laptelui de vacă, dacă cerealele de orez, introduse în lapte la începutul diversificării, au avut vreo contribuţie la demineralizare încă dinainte de erupţia primilor dinţişori, dacă cele câteva ouă Kinder consumate în ultimul an (ca sursă de ciocolată) ar fi putut fi atât de nocive, dacă biscuiţii simplii sau, cei cu unt au avut vreun amestec în amplificarea acestei demineralizări…

Da, cred că în mare măsură alimentaţia fetelor a avut influenţă în demineralizarea dinţilor lor. Dar nu pentru că zahărul din ciocolată sau din biscuiţi ar fi “măcinat” propriu-zis dinţişorii, ci pentru că în prezenţa sa (a zahărului, a glutenului şi a altor ingrediente din alimentaţia noastră) absorbţia de minerale şi vitamine a fost mult îngreunată, pierzându-se mare parte din aportul de “sănătate” oferit cu atâta grijă în fiecare zi, la masă. Şi mai cred că mare parte din sănătatea dinţilor fetelor a depins mai ales de mine, de alimentaţia mea din timpul sarcinii, de atenţia acordată acestui aspect în perioada de formare a mugurilor dentari… iar asta s-a întâmplat într-o vreme în care din păcate nu m-am gândit nicio clipă la sănătatea dinţişorilor lor, chiar dacă – per ansamblu – am încercat să mănânc cât mai sănătos pe durata întregii sarcini.

pata alba cretoasa faza I

Sofia: Ceea ce pare a fi faza I de cariere a dinţilor – pata albă cretoasă.

demineralizare carie pata alba cretoasa

Natalia: caria pare să avanseze în interior, pata albă cretoasă schimbându-şi culoarea.

Ulterior apariţiei acestor probleme, studiul (internetului) pe această temă m-a condus, invariabil, către aceleaşi surse: studiile efectuate de Dr. Weston Price (Nutrition and Physical Degeneration) cu deja aproape 100 de ani în urmă (în anii 20-40) şi principiile de alimentaţie promovate de acesta (şi, ulterior, de succesorii săi), în sprijinul recuperării dinţilor cu probleme şi, în genere, în sprijinul unei stări mai bune  de sănătate pentru întregul organism; plus lucrarea complementară a lui Ramiel Nagel, Cure Tooth Decay, bazată pe studiile efectuate de Dr. Price la începutul secolului trecut. Mult mai târziu am aflat şi despre Nourishing Traditions (The Cookbook that Challenges Politically Correct Nutrition and the Diet Dictocrats) a lui Sally Fallon, care mi-a răsturnat (din nou) mare parte din principiile de alimentaţie, ajutându-mă să înţeleg că, totuşi, grăsimile animale sunt foarte importante pentru sănătatea şi dezvoltarea corectă şi armonioasă a copiilor .

Scurt istoric (şi material bibliografic 🙂 )

Cred că prima oară am luat contact cu teoria lui Weston Price în urmă cu mai bine de 1 an, pe blogul lui Zoozie (din păcate nu reuşesc să regăsesc postarea), de unde am ajuns pe blogul The Mommypotamus la un articol foarte interesant (însoţit de fotografii concludente) despre cum, în mai puţin de 1 an, dinţii fetiţei sale şi-au revenit la sănătatea lor iniţială cu ajutorul dietei lui Ramiel Nagel. Întregul articol aici. Am citit, am conspectat, am concluzionat că e interesantă teoria, însă o alimentaţie bazată pe organe animale e  “scârboasă” şi în niciun caz aplicabilă gusturilor familiei noastre. În acel moment dinţii fetelor mele nu prezentau nicio problemă.

Ulterior, odată cu apariţia primelor pete albe pe incisivii fetelor, am redevenit atentă la informaţiile despre Weston Price şi am căutat surse suplimentare de lectură. În acea perioadă am fost complet bulversată de trecerea Simonei Dinu (Health Coach, în ale cărei opinii am foarte  mare încredere) de la o alimentaţie preponderent vegană şi raw-vegană la una bazată pe alimente tradiţionale, curate!, de origine animală, ca şi sursă de sănătate de neînlocuit pentru dezvoltarea armonioasă a copiilor şi sănătatea generală a noastră, a adulţilor. De aici încolo lucrurile au devenit şi mai tulburi, pentru că – după ce mă chinuisem atâta vreme să mănânc cât mai puţine produse de origine animală, convinsă fiind că veganismul ar fi calea spre o sănătate de fier (chiar dacă n-am experimentat niciodată, întru totul, teoria) – acum eram pusă în faţa unor evidenţe diametral opuse.

Vă invit să citiţi aceste două texte, pentru a nu relua aici o informaţie prezentată atât de detaliat pe blogul Simonei:

Societatile traditionale – luminita de la capatul tunelului? , unde veţi afla mai multe despre studiile întreprinse de Dr. Weston Price şi despre principiile de alimentaţie ce derivă din lucrările sale

şi Nourishing Traditions (Tradiţii hrănitoare), în care se vorbeşte despre importanţa produselor animale în alimentaţie şi despre prepararea corectă a diferitelor grupe de alimente.

Tot graţie Simonei am aderat la comunitatea formată în jurul acestor principii de Alimentaţie Tradiţională, valori care – în ceea ce mă priveşte – se potrivesc foarte bine cu semnalele pe care propriul organism mi le-a dictat de-a lungul întregii vieţi (de exemplu imposibilitatea de a renunţa complet la carne şi produse de origine animală).

Pe baza tuturor acestor informaţii, dar şi a altora pe care le voi detalia în viitorul apropiat, am decis să încerc – măcar pentru o perioadă de câteva luni – o dietă de remineralizare a dinţilor fetelor mele, însuşindu-mi o parte din principiile de alimentaţie menţionate anterior.

Tot atunci am descoperit seria de postări dedicate remineralizării dinţilor copiilor de pe blogul Gânduri pentru Ana, pe care le recomand în totalitate, fiind cele care m-au condus spre stabilirea liniei pe care voiam să pornesc şi eu.

Ce facem, concret

Se împlineşte aproape o lună de când am făcut mari schimbări în alimentaţia familiei noastre. Încă nu observăm rezultate vizibile (sper la o remineralizare cât mai rapidă a dinţilor fetelor, dar şi la o scădere personală în greutate), însă perseverăm, căci rău nu ne poate face în niciun fel. 🙂

Am eliminat aproape total zahărul din alimentaţie, preparând tot mai multe deserturi pe bază de îndulcitori naturali (curmale, smochine, stafide mărunţite, pudră de frunze de ştevie, ocazional miere şi sirop de arţar, eventual zahăr brut). Biscuiţii clasici şi ciocolata au dispărut total din peisaj, spre nemulţumirea fetelor, care (încă) au dificultăţi a înţelege de ce nu mai primesc iubitul lor Ou Kinder şi biscuiţii cu “ciocolată” (miere cu roşcove), însă merg resemnate pe mâna mea.

Am eliminat făinurile cu gluten (în special făina de grâu şi grişul), consumând în schimb produse pe bază de făină de orez, făină de mălai, leguminoase (fasole, linte, năut), pseudo-cereale (mei, quinoa, amaranth), orez şi cartofi. NU mai consumăm pâine şi produse de panificaţie (biscuiţi), deşi voi reintroduce curând pâinea în alimentaţie, însă preparată cu diferite făinuri în casă, cu maia. Foarte important, încerc să fermentez, în prealabil, toate leguminoasele (în acest fel) şi pseudo-cerealele (în acest fel).

Gătesc folosind zeamă de oase în locul apei sau a supei la pilafuri, tocăniţe, supe de legume etc. Tot pe site-ul Simonei Dinu găsiţi mai multe detalii despre beneficiile supei (zemii) de oase şi despre modul de preparare a acesteia. Aici şi aici puteţi citi alte texte utile despre zeama de oase.

Am eliminat uleiurile vegetale din alimentaţie (aici şi aici puteţi citi despre grăsimile periculoase cotidiene), înlocuindu-le cu grăsimi animale atunci când reţeta o cere imperios ( în special unt, dar şi untură, respectiv unt vegetal de cocos sau de cacao – pentru deserturi). Încerc să nu mai fac rântaşuri şi să nu mai dinstuiesc legumele în grăsime de niciun fel, preferând să le fierb direct şi, la final, să adaug o bucată de unt în mâncare (în special la supe). În locul cărnii pane, prăjite în ulei sau grăsime animală, am trecut la pane-uri cu ou şi făină de susan (susan râşnit), coapte pe hârtie, la cuptor. Peştele îl preparăm tot la cuptor, în crustă de sare… e nemaipomenit. Practic, nu mai adaug ulei decât la salate şi, ocazional, la maioneză, atunci când am nevoie.

Încercăm să consumăm zilnic alimente fermentate, probiotice: murături în saramură, respectiv lactate fermentate (chefir făcut în casă, iaurt simplu, smântână, brânzeturi fermentate).

Consumăm mai multe alimente bogate în vitamina D: peşte proaspăt (somon şi dorada), ouă (în special gălbenuşuri), unt şi smântână grasă, ficat “curat” (de pui şi de cod) şi produse pe bază de ficat. (Aici găsiţi un Top al alimentelor bogate în vitamina D.)

În plus, suplimentăm zilnic alimentaţia cu:

  • ulei de ficat de cod (cod liver oil), un super-supliment necesar atât copiilor, cât şi adulţilor, care oferă un important aport de vitamine lipo-solubile  A şi D3 şi despre a cărui importanţă puteţi citi aici. În prezent noi folosim Norvegian Cod Liver Oil de la “Carlson”, dar cel mai bune produse sunt cele de la Green Pasture, în special cele din categoria Butter/Cod Liver Blend (sau aici link pentru livrare în Europa). Este important ca uleiul de ficat de cod să fie fermentat, nu obţinut prin alte procedee, altfel îşi pierde mare parte din aportul de vitamine atât de preţioase organismului.
  • vitamina D3 de origine animală, aceasta fiind considerată mai bine asimilabilă de către organism ca şi cea de sinteză (Vigantol, de exemplu). În prezent noi folosim  Vitamina D3 de la “Now Foods” , extrasă din lanolină (lâna oilor :P), dar am auzit “de bine” şi despre Vitamina D3 de la “Childlife”.
  • extract din muguri de brad de la Plantextrakt, recomandat pentru sistemul osos şi dentiţie, care aduce un excelent aport mineral în decalcifieri osoase sau dentare la copii şi adulţi, menţinând totodată integritatea smalţului dentar.

(Aici găsiţi un articol util despre nutrienţii cu care este util să suplimentăm alimentaţia copiilor noştri.)

Ce ne lipseşte (încă)

Aş vrea să putem consuma mai multe organe şi grăsimi animale. Nu o facem, pentru că mie personal nu-mi plac, motiv pentru care nici nu le gătesc familiei. Citesc mereu despre cât de sănătoase sunt ficatul de viţel, organele oricăror animale (limbă, creier, rinichi, intestine, ochi etc.), piftia (răciturile), şoricul de porc, carnea de vânat, fructele de mare, brânzeturile grase de oaie… Mi se face rău doar enumerându-le aici; nici vorbă să le pot consuma ca atare, chiar şi cu un scop atât de nobil, cum este sănătatea dinţilor sau a sistemului osos.

Încerc să introduc cât mai multe alimente fermentate în alimentaţie, pe lângă murături şi lactate. Planul este să nu treacă nicio zi fără a consuma un aliment probiotic, pentru că digestia corectă a alimentelor şi eliminarea lor mi se par două componente extrem de importante pentru sănătatea generală a organismului.

Intenţionez să mă documentez mai amplu cu privire la alte suplimente naturale pentru creşterea imunităţii întregii familii (spirulină, chlorella, argilă, produse apicole etc.). Planul este să nu ne mai trebuiască medicamente niciodată! 😀

Treptat, vreau să fac o trecere lină dinspre alimentaţia noastră actuală, bazată în mare parte pe cereale şi făinoase, spre alimente cât mai dense nutritiv şi cât mai uşor digerabile. Pasul acesta va fi cel mai anevoios şi lung, dar sunt optimistă, pentru că rezultatele pozitive obţinute de alţi părinţi mă fac să cred şi în reuşita noastră, la un moment dat.

Şi toate acestea pentru că metoda  “Drilling, filling, billing” folosită de stomatologia convenţională are alternative naturale, mult mai puţin invazive, la îndemâna oricui. Şi vreau să fac această încercare de dragul fetelor, înainte de a le aşeza pe scaunul unui stomatolog, pentru tratament.

___________________________________________________________________

UPDATE: Puteți citi aici despre cum au evoluat dinții fetițelor noastre, timp de 2 ani și jumătate: Demineralizarea dinților copiilor (update) și o recomandare de produse

36 Comments

  1. Elena

    Carla,
    Iti multumesc pentru sinteza. Sunt complet de acord cu tine si apreciez mult efortul tau de a strange laolalta atatea info si linkuri pretioase. Sunt si eu o cititoare infocata a grupului cu pricina si a resurselor indicate de tine aici.
    Am sa dau adresa articolului tau cat mai multor mame.
    Sanatate,
    Elena

    • Carla

      Elena, mulţumesc pentru promovare… sper să fie utilă sinteza mea pentru cât mai multe mame aflate în situaţie similară.

      Multă sănătate!

  2. veronica

    saluty
    Carla, ai incercat painea fara gluten?
    daca da,detalii, te rog:)
    si Matei are partea”cretoasa”inchisa la culoare dar eu am citit undeva ca responsabila ar fi o bacterie si ca,la dentist,se poate lucra asupra culorii insa dupa o vreme revine
    care o fi adevarul…nu mai stiu insa cert e ca,la noi, culoarea se inchide si se deschide deci as tinde sa cred teoria bacteriei
    insa vom merge si la stoma insa depinde cat de citit este si el 😛

    • Carla

      Vero, încă nu am găsit nicio variantă de pâine fără gluten… ştiu că reţete există, mie însă mi-a lipsit timpul pentru a face încercări. Am preferat să folosesc, la nevoie, câte o rondea de orez expandat pe post de tartină. Ştiu, nu e la fel de sănătoasă, însă mi-a fost mai la îndemână aşa…

      În comerţ nu am găsit niciunde pâine proaspătă fără gluten, singurele produse de gen fiind nişte “pesmeţi” (stil bake-rolls) de la un raion de produse dietetice, scumpi ca naiba şi oricum uscaţi, nu pâine proaspătă – cum visează fetele…

      Cu stomatologii s-ar putea să ai mari surprize, eu am întrebat o mulţime de părere au despre principiile de alimentaţie ale lui Weston Price şi majoritatea nici nu auziseră de el. 🙁

  3. Monica

    Buna, Carla,

    Aceeasi problema o are si fiul meu, la 1 an si 9 luni, demineralizare a dintilor, diagnosticul pus de dentist fiind displazie de smalt, cauza- necunoscuta, probabil legata de perioada intrauterina. Recomandarile dentistului: igiena dentara temeinica, oprit mesele nocturne, un tooth mousse pt aplicat seara inainte de culcare si…speranta ca stagneaza. Nemultumita ca nu se poate face nimic concret, am inceput sa tot caut materiale, am gasit ce ai gasit si tu, am inceput dieta… Sunt zile in care dintii arata mai bine si zile in care arata mai rau. Ziua folosesc si gel cu xylitol intre mese, iar uleiul din ficat de cod il amestec cu o lingurita de xylitol si o lingura de unt gras de tara topit. Deocamdata dieta l-a scapat pe baietel de constipatie. Concluziile mele de pana acum. Displazia probabil este genetica, deci asa a fost sa fie. Sau poate faptul ca doi ani inainte de sarcina si un sarcina nu am mancat carne pt ca nu imi place si nu imi face bine…de organe nu mai vorbesc… In prima parte a sarcinii au existat, la un moment dat, niste sangerari provenite de la placenta, poate atunci nici bebelusul nu a primit nutrientii cum ar fi trebuit…nu stiu…in diversificare am cam exagerat cu fructele, din cauza constipatiei, nu i-am prea dat carne din acelasi motiv, i-am dat vreo doua luni piscoturi si cereale din comert pentru ca le impartea cu catelul si erau simpatici (stiu, halal motiv), am mai sarit vigantolul si era toamna spre iarna…imediat au aparut problemele. L-am alaptat 1 an si 8 luni, inclusiv noaptea, a fost un copil foarte sanatos, l-am intarcat de curand si am scos mesele de noaptea. El in toamna avea inclusiv caninii crescuti, urmeaza ultimele 4 maselute Voi continua dieta, urmeaza sa iau si extractul din muguri de brad si pe cel de mesteacan. Ma documentez in continuare si daca gasesc ceva miraculos voi da de stire. Sanatate multa!

    • Carla

      Bună Monica,

      Îţi mulţumesc mult de tot pentru mesaj… Situaţia este similară cu a nostră, multe întrebări fără răspuns, multe încercări de a găsi o modalitate de a stagna demineralizarea într-un mod cât mai puţin invaziv pentru fete… Cu singura diferenţă că eu am mâncat mereu şi produse de origine animală, deci în sarcină nu cred să fi avut vreun deficit de minerale, pe care să-l transmit fetelor…

      Am făcut şi noi “erori” în alimentaţie, dar sincer nu cred ca ele să fie cauza acestei probleme. În fond, cum rămâne cu atâţia alţi copii care sunt hrăniţi nesănătos în permanenţă şi totuşi nu au probleme deloc?

      Tot ce putem face şi noi, în acest moment, este să sperăm că dieta fără gluten va avea efecte pozitive. Suntem optimişti, deşi încă nu am sesizat vreo îmbunătăţire…

      Te aştept cu mare drag, oricând, cu noutăţi!

  4. Andreea Panait

    Carla, cum evolueaza situatia cu dintisorii? si eu am fost socata sa descopar pete albe cretoase pe dintisorii fetitei de 1 an care este alaptata, nu mananca dulciuri, etc…

    • Carla

      Andreea, la noi problema stagnează. Am făcut o pauză timp de o lună, înainte şi după sărbătorile de Paşte, timp în care fetele au mâncat din nou pâine la liber şi ceva ciocolată şi prăjituri, de Sărbători.

      Acum ne-am reîntors la o alimentaţie preponderent fără gluten şi fără dulce. Aşteptăm în curând şi un borcan de Butter Oil de la Green Pasture, să vedem dacă apare vreo îmbunătăţire prin înlocuirea uleilului de ficat de cod pe care-l folosim acum (de la Carlson) cu acesta nou.

      Mă bucură că nu a avansat problema de când de ocupăm de ea şi îmi păstrez optimismul în continuare…

  5. Nicoleta

    Draga mamica, ai putea sa mai dai detalii despre cum se prezinta dintii fetitelor tale? Baietelul meu de 16 luni are probleme, sper sa i le rezolv prin dieta… Multumesc de raspuns.

    • Carla

      Bună Nicoleta, am să copiez aici răspunsul oferit pe email unei alte mămici interesate de această problemă. Sper să îţi fie de folos:

      Rezultatele dietei de remineralizare la noi nu sunt foarte spectaculoase, dar nici degeaba nu aş putea spune că ţinem această dietă. De fapt, ca sa fiu sinceră, nu le pot pune fetelor atâtea restricţii pe cât de multe ar trebui, ca să fie eficientă dieta. O sa explic imediat.

      Ca să încep însă cu sfârşitul, cu concluziile adică, la noi petele de pe dinţi nu au mai avansat, dar nici nu s-au estompat, aşa cum am citit în mărturiile altor mame. În cazul Sofiei par să se fi retras puţin de tot, însă la Nati au rămas la fel, poate chiar o idee mai proeminente acele puncte unde, din cauza demineralizarii, vor apărea carii la un moment dat.

      Dar ştiu ca nici eu nu sunt foarte severă în privinţa alimentaţiei; “excese” am tot făcut periodic, astfel încat nici nu pot avea pretenţia la rezultate mai bune de atât. Momentan eu sunt fericită dacă reuşesc să ţin problema sub control în următorii ani, aşteptând schimbul dinţilor de lapte cu cei definitivi fără să ajungem să plombăm dintre ei între timp. Alb imaculat nu cred ca vor putea să redevină (ai noştri), indiferent de dietă şi de ce spun alte mame.

      Eu încerc în fiecare seară să periez dinţii fetelor; întâi le las pe ele să se joace, apoi mai frec eu puţin… dar avem şi seri izolate când sunt prea obosite şi refuză să se spele. Ceea ce nu omit in nicio zi este sa le dau cate o linguriţă cu ulei de ficat de cod şi picături de tinctură de muguri de brad – cele despre care scrisesem pe blog atunci cand am povestit despre dieta noastră.

      În rest, încerc să fac dulciuri de casă cu făină de orez în locul celei de grau şi cu îndulcitori cât mai naturali, încerc să nu le dau pâine mai des de 2-3 ori pe săptămână, la cate o masă; le dau mult unt şi grăsime animală; cam de două ori pe săptămână gătesc câte o mancare cu zeamă de oase; m-am obişnuit să fac galuşte cu faină de orez în supe, să le prepar fetelor paste din orez sau porumb, să consumăm leguminoase în locul cerealelor cu gluten… şi să le cumpar cât mai rar ciocolată din comerţ (singurul dulce pe care ele îl cunosc şi îl cer, uneori). Am facut concesii şi în privinţa biscuiţilor simpli, din care fetele primesc uneori de la vecinii noştri de curte – asta după ce am obosit să le tot spun să nu le mai dea… şi, la fel, cel puţin acum pe perioada verii, le las să mănânce îngheţată, atât din cea facuta de mine acasă (ori raw, ori clasică – cu frişcă grasă şi fructe de sezon), dar şi din cea la cupă, când ieşim în weekend în oraş şi ele cer…

      Mă tot gândesc că la varsta lor, la 3 ani, e greu pentru ele să înţeleagă că “nimic nu e voie”, nimic din ceea ce văd la ceilalţi copii şi ele nu primesc niciodată. Le-am simţit frustrate şi am lăsat-o mai moale, încercând să găsesc un oarecare echilibru între dorinţa mea de a le repara dinţisorii (care nici nu ştiu cât e de realistă, de fapt) şi dorinţa lor de a mânca, măcar odată la cateva zile, cate 2-3 biscuiţi simpli, sau o bucaţică de ciocolată, sau 2 cupe de îngheţată… Şi pentru noi funcţionează mult mai bine lucrurile aşa, pentru că marele câştig – de fapt – este că fetele mănâncă în continuare mult mai sănătos ca alţi copii, însă fără a se simţi private de tot ce e gustos pentru ele, la vârsta lor…

      Recomandarea mea, pentru oricine, este ca o dietă de acest fel – cu supliment de unei de ficat de cod, cu aport crescut de minerale din surse organice şi cu cât mai puţin gluten – nu poate fi decât un câştig pentru orice copil, fie că are sau nu probleme cu dinţişorii. Mai departe, pentru succesul unui proces de remineralizare, cred că e necesar ca dieta să fie întradevăr strictă, fără abateri, cu aport zilnic de minerale organice (zeamă de oase), astfel încât să apară rezultate vizibile. Noi, de fapt, nu facem acum decât să stagnăm, să ţinem problema sub control şi săă împiedicăm o nefericită evoluţie a demineralizării. Deci e nevoie de mai mult de atât pentru copiii cu probleme mai maric a ale nostre.

  6. Bianca

    Buna Carla!

    Ma bucur ca am gasit postarea ta!
    Am un baietel de 1an si jumatate si in spatele incisivului lateral superior am observat demul,cred ca in jur de un an o pata neagra 🙁 e deja carie cred.nu i-am dat importanta,am vrut sa-l periez,credeam ca este ceva rest din ce mai baga el in gura..
    Dar acum observ si pe fata ca e demineralizat,cam cum arata dintii fetitei tale din a doua poza…
    As vrea sa iau masuri urgente, vreau sa comand asa ceva
    http://www.codliveroilshop.eu/artikel/14/Blue_Ice-_Royal_Butter_Oil/Fermented_Cod_Liver_Oil_Blend/Blue_Ice_Royal_Butter_Oil/_Fermented_CLO_Non-flavored_Gel.html
    E bine sa fie gel? E usor de administrat la copii? Vad ca e blend,asa cum recomandai tu…

    • Carla

      Bună Bianca, oricare din produsele “butter-oil” sunt la fel de eficiente. Problema este legată, de fapt, doar de preferinţele de gust ale copilului, de felul în care va accepta sau nu o aromă…

      Multe din cunoştinţele mele folosesc varianta “ciocopeşte”, gustul de peşte fiind mascat în textura “ciocolătoasă” a produsului. Sunt copii care însă preferă varianta non-flavoured, neavând nicio problemă cu gustul puternic de peşte. Fetelor mele, în particular, le plac uleiurile cu aromă de lămâie, fiind probabil cel mai aproape de reţetele de peşte cu lămâie pe care le gătesc eu.

      Aceste produse butter-oil sunt păstoase, indiferent de aroma aleasă. Se administrează cu linguriţa… şi, dacă nu le acceptă altfel, se pot amesteca în mâncare sau în orice altceva crezi că i-ar plăcea băieţelului tău.

      Eu le-am spus fetelor mele o poveste despre cum vom bea “sirop de prinese”… şi abia aşteaptă să-şi ia porţia zilnică de siropel! 😀

  7. Valentina

    Buna … Eu am 15-16 ani si am acele pete pe dinti.La stomatolog mi s-a spus ca el nu stie ce e cu ele,si sa incercam un gel pt intarirea smaltului dintilor.Ce e de facut?

    • Carla

      Îmi pare rău, nu cunosc simptomatologia dinților definitivi… se poate să fie aceeași problemă legată de demineralizare dar, în același timp, petele albe pot fi doar un semn al excesului de fluor. Doar un medic poate decide care e problema în cazul tău.

      Dacă stomatologul care te-a consultat nu știe ce diagnostic să pună, probabil ar fi util să te adresezi altui specialist.

  8. Andreea

    Buna, Carla!

    Fetita mea are 15 luni si cam de la 8 luni am constatat aceasta problema similara cu a voastra. Etapele au fost identice cu pozele postate de tine: initial un contur alb-cretos la baza dintisorilor superiori, peste care au aparut acele pete maronii deschis.
    Ma intreb, citind comment-urile tuturor mamicilor, oare cauzele nu sunt legate de mesele de peste noapte? Fetita mea este alaptata si obisnuieste sa se trezeasca foarte des peste noapte pentru a se hrani/ hidrata/ alina durerile generate de eruptia dintisorilor ori alinta pur si simplu. In acelasi timp ma duc cu gandul la primele 4-5 luni de sarcina cand am avut stare de greturi,fara a varsa, insa o stare cumplita si nu ma puteam apropia de nimic nici alimente, nici apa, insa medicul imi spunea ca bebe se hraneste bine, ca are rezerve lui. Probabil in perioada respectiva bebe nu u a primit nutrientii necesari, iar acum se vad consecintele. Incerc sa gasesc o cauza comuna. Voi spre exemplu v-ati confruntat cu acesti potentiali factori ce au declansat aceasta problema?

    • Carla

      Bună Andreea, îmi pare rău că răspund cu atât de mare întârziere. Mi-au scăpat aceste ultime mesaje primite și, drept urmare, abia acum am dat întâmplător de ele…

      Încerc să răspund punctual celor două întrebări ale tale:

      1. Pentru că, subiectiv, sunt o mare susținătoare a alăptatului la cerere, dar și ca o concluzie a unei mici statistici personale – observând dantura copiilor alăptați, din jurul nostru – nu cred că suptul de noapte are legătură cu demineralizarea dinților. Ceea ce am găsit deseori scris, în articole ”mainstream” împotriva alăptării, este informația cum că alăptarea în cursul nopții – în egală măsură, spun eu, cu hrănitul cu biberonul în cursul nopții – ar putea cauza așa-numitele carii de biberon, ce apar ca și consecință a rezidurilor de lapte din gura bebelușului. Acest lucru ar trebui să se întâmple, atunci, pe orice fel de dinte, fie el demineralizat sau nu – însă numărul mare de copii alăptați la cerere, pe care eu îi cunosc, și care nu au probleme cu dantura, contrazic la scară mică această ipoteză.

      În particular, fetițele mele au fost hrănite noaptea, cu biberonul (întâi cu lapte matern, apoi cu lapte praf), până spre 1 an, atât timp cât au avut nevoie de masa de noapte. E adevărat că a fost vorba de două, apoi doar de o masă în cursul nopții – și nu de supt intensiv – însă nu cred că acesta e un factor determinant în apariția cariilor.

      2. Spui despre fetița ta că a prezentat semne vizibile pe dințișori încă de la vârsta de 8 luni – deci foarte repede, raportat la perioada de apariție a primilor dinți – ceea ce mă face să cred că formarea mugurilor dentari, în timpul sarcinii, s-a făcut defectuos. Această a doua ipoteză a ta, referitoare la alimentația defectuoasă din timpul primului trimestru de sarcină, mi se pare mult mai plauzibilă… este doar opinia mea, bazată pe materialele citite,în care se vorbea tocmai despre influența directă a alimentației din timpul sarcinii, asupra mugurilor dentari. Pe măsură ce găsesc articole de acest fel, sunt tot mai convinsă că aceasta e cauza principală a problemelor dentare ale copiilor noștri.

  9. Ludmila

    Buna fetelor,

    Carla ma bucur ca am dat de acest post al tau. Suntem la inceput de drum. Ana mea are 1 an si 7 luni, este alaptata (si noaptea) si are semne de demineralizare, adica acum 3 luni avea niste pete albe, acum se ingalbenesc dintisorii.
    Vreau sa incerc sa stagnez acest proces sau sa evolueze cat mai incet.

    Voi cum mai sunteti?

  10. Ludmila

    Buna,

    Ma bucur ca v-am gasit. Noi suntem la inceput de drum. Am vrut sa va intreb cum sunteti cu dintisorii?
    Eu trebuie sa incep dieta si tot adun informatii, incet incet sa ma urnesc 🙂
    O zi minunata.

    • Carla

      Ludmila, cum scriam și mai sus, îmi pare rău că răspund atât de târziu comentariilor… nu știu ce s-a întâmplat, însă nu am primit notificări despre ele și întâmplător am dat de ele, după atâtea luni…

      Lucrez de ceva vreme la un update despre situația fetițelor mele, de îndată ce-l voi publica voi posta și aici un link de legătură spre el.

  11. Laura

    Buna
    Problemele noastre cu dintisorii sunt mai grave. Baietelul nostru are 2 ani jumatate si incisivii superiori sunt macinati pana la gingie, cei inferiori au pete galbene iar maselele incep si ele sa se coloreze, cu toate ca le periem zilnic de cel putin 2 ori pe zi.Am fost cu el la dentist inca de la inceput, inainte de 1 an, cand am observat petele albe. Am consultat mai multi dentisti si toti au fost de parere ca nu se poate stopa procesul de macinare si tot ce putem face e sa pastram o f buna igiena a dintilor. Problema mai grava e ca a inceput sa faca si abcese, dintii au fost drenati si nu mai stim ce sa facem…
    Baiatul a fost alaptat pana la 1 an si o luna , dulciuri deloc si o alimentatie sanatoasa, zic eu. Dentistii au fost de parere ca alaptarea pe timpul noptii a fost una din cauze plus factorul genetic.
    Mai avem o fetita de 9 luni si ne facem griji si de sanatatea dintisorilor ei. Amandoi copiii iau Cod Liver oil (de la Childlife) zilnic. Inca n-am gasit Butter Oil, dar am auzit de mame care il prepara singure acasa. In rest, ne chinuim si noi sa eliminam fainoasele si dulciurile si asa putine din dieta noastra.
    Felicitari pentru articolele bine documentate. Nu prea am gasit articole asa personale in limba romana. De mai bine de un an caut solutii pe site-urile straine din experienta altor mame care se confrunta cu aceasta problema.
    Multa sanatate va doresc!

    • Carla

      Bună, Laura,

      Îmi pare rău de situația atât de gravă băiețelului tău. Din păcate, în anul care a trecut de la apariția problemelor dentare ale fetițelor mele, am citit nenumărate mărturii de felul celei descrise de tine și concluzia tuturor medicilor stomatologi implicați în aceste probleme a fost, în mare, aceeași: că tot ce se poate face în cazul dinților măcinați este buna igienizare a lor, evitarea alimentelor ”agresive” și urmărirea îndeaproape a evoluției cariilor, pentru a evita abcesele dentare dureroase.

      Am citit și despre încercări de curățare și plombare a premolarilor, dat fiind că ei se schimbă mai târziu decât incisivii, însă în majoritatea cazurilor a fost nevoie de anestezie generală, care vine cu riscurile ei…

      Pe grupul de discuții de pe Fb numit ”Alimentația Tradițională” s-a discutat de mai multe ori despre acest subiect; nu știu dacă ești membră a grupului… poate informațiile prezentate acolo, punctual, de mamele în cauză, îți pot fi de folos…

      Ce pot să afirm, cu oarecare convingere personală, este că nu alăptarea de noapte este marele bau-bau al problemelor dentare ale copiilor noștri. E păcat că alăptarea este atât de ușor incriminată în această situație (pe lângă toate celelalte practici (medicale) de descurajare a alăptării la cerere), sunt numeroase studii străine care contrazic această ipoteză, laolaltă cu exemplul personal al atâtor copii alăptați,și care nu au probleme de cariere sau demineralizare a dinților… 🙁

  12. Anthony

    De ce nu pot intra pe blogul ,, Ganduri pentru Ana” ?

    • Carla

      Am verificat acum, se pare că autoarea a modificat setările blogului făcându-l privat… Îmi pare rău, erau un articol foarte bun, poate că în viitor accesul pe blog va redeveni public…

  13. Maria

    Cum se prezinta acum dentitia copilelor tale, dupa masurile luate si la distanta de 1 an?
    S-au instalat pana la urma cariile, sau in urma celor scrise de tine ati reusit sa stopati evolutia lor?
    Si noi ne aflam intr-un stadiu destul de grav, cu multe cariute, multe vizite la dentisti…
    Multumesc pentru articol, ma bucur ca ti-ai gasit timp si resurse sa-l scrii!

    • Carla

      Maria, lucrez la un update mai amplu, cu fotografii și descriere a evoluției din ultimul an, pe care îl voi posta online cât de curând. Odată postat, voi pune aici un link către articol și sper că va fi lămuritor pentru toată lumea interesată de această problemă.

  14. Alins

    exact acelasi lucru vroiam si eu sa intreb. cum sunt acum dintisorii? uleiul de cod il administrai zilnic sau numai in lunile cu r. S-au deranjat la burtica de la el? avem si noi un inceput de demineralizare si vreau sa iau masuri, macar sa se stopeze.

    • Carla

      Alins, administrăm ulei din ficat de cod cu precădere în lunile reci, alături de vitamina D. În restul timpului încercăm să menținem o dietă echilibrată și suplimentăm doar ocazional.
      Dezechilibre cu flora intestinală n-am remarcat niciodată, cel puțin nu datorate consumului de ulei. E vorba de o linguriță…

      Voi face un update al situației noastre cât de curând.

  15. Corina

    Ai postat update-ul vis-a-vis de evoluția dintilor? Sunt curioasa daca a dat rezultate dieta.
    Si noi am incepute de ceva vreme pt fetița de 16 luni.
    Multumesc

  16. ELENA

    Buna, Carla!

    Am urmarit postarile tale, vroiam sa stiu in ce stadiu se mai afla dintisorii fetitelor, daca reusiti sa tineti sub control. Anul trecut ne aflam si noi cam in aceeasi situatie ca a voastra, din pacate insa anul acesta smaltul de pe incisivie si caninii superiori a inceput sa sara, ramanand ca niste gropite de dimensiuni mici pe fateta dintisorilor.
    Ni s-a recomandat interv stomatologica, avand la baza sedare, deoarece fiind prea mica nu coopereaza, insa nu pot sa fiu de acord cu aceasta metoda deocamdata. Cert este ca trebuie sa facem ceva sa tinem sub control cel putin. Vroiam parerea ta si totodata vroiam sa aflu in ce stadiu va mai aflati voi, daca ati reusit sa stopati evolutia.
    Multumesc frumos!

    • Carla

      Bună, Elena, mi-e jenă să răspund – din nou! – cu scuzele de rigoare, afirmând că voi vace un update zilele următoare… Încerc de aproape 1 an să mă țin de cuvânt și nu reușesc. 🙁

      În cazul fetițelor mele situația stagnează, în ciuda faptului că în ultimul an au mâncat extrem de multe dulciuri (ciocolată din comerț). Totuși, sunt optimistă și cred că putem ține în frâu evoluția cariilor până la schimbarea dinților de lapte cu cei permanenți. PE de altă parte, am continuat cu ”tratamentul” profilactic mentționat în articol (ulei de ficat de cod, zeamă de oase etc.) și cred că, pe termen lung, toate aceste mici trucuri au ajutat, fiecare în felul său.

      Am făcut poze de curând, în care se poate observa exact starea dințișorilor fetelor. Le voi posta online și voi reveni cu explicații detaliate.

      • ELENA

        Multumesc mult draga Carla! Stai linistita, intelegem perfect problema lipsei de timp. Toate cele bune!

  17. ELENA

    Am omis sa intreb, cu ce va spalati voi dintisorii? ce pasta de dinti folositi? s ce cantitate de fluor contine? Multumes frumos!

  18. geanina

    buna ziua,va scriu din disperarea unei mame care se preocupa pt sanatatea copilului ei.fiul meu are 1 an si 8 luni si avem o problema la cei 4 dinti din fata cei de jos si maselutele nu au probleme sunt sanatosi.cei din fata au o culoare albicioasa si sunt macinati ,ce pot face,am fost la farmacie si mi au dat vitamine pe baza de flour si mi au zis sa nu ma preocup k o sa ii cada,va rog sa imi ziceti cesa fac.multumesc si de ce doar cei din fata sunt atacati si nu toti?

  19. Dana

    Buna,
    Tocmai am venit de la dentist cu fetita mea de 2 ani si 10 luni, conluzia a fost: demineralizare si un inceput de carie.
    Mi se pare foarte interesant si bine documentat articolul tau.

    Multumesc

    • Carla

      Am reușit să postez un update la evoluția problemelor noastre. Sper să fie de ajutor tuturor.

      Linkul este postat la finele articolului.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *