Scrisoare deschisă domnului Ionuţ Oprea, un profesionist

Sep 23, 2012 by

Domnule Ionuţ Oprea,

În primul rând vă mulţumesc pentru politeţe şi pentru interesul acordat textului meu anterior. Sunteţi un om important şi îmi pare rău că v-am răpit din timpul dvs. liber cu această discuţie.

Studiul de audienţă pe care compania dvs. l-a realizat în vară nu poate decât să mă bucure, pentru că este un instrument în folosul bloggerilor în egală măsură cu cel al dumneavoastră, prin natura muncii pe care o prestaţi. Cred sincer că va aduce un plus-valoare eforturilor tuturor bloggerilor implicaţi în diferite campanii publicitare, în ceea ce priveşte remunerarea muncii lor… şi, de ce să nu recunoaştem deschis, campaniile publicitare plătite corect pe bloguri constituie un deziderat comun majorităţii bloggerilor, indiferent de specificul blogului pe care îl administrează. Vă felicit pentru iniţiativă şi voi continua să recomand lecturarea rezultatelor îmbucurătoare ale acestui studiu.

În al doilea rând, după cum aţi putut observa atât dintr-o scurtă privire pe blogul meu personal, cât şi din datele de trafic furnizate agenţiei dvs. în urmă cu câteva săptămâni alături de menţiunile vis-a-vis de genul de campanii publicitare la care aş fi interesată să particip (recunosc, din convingeri personale, Danone nu s-a numărat printre ele), sunt o persoană discretă, o “mămică” posesoare a unui blog personal cu trafic extrem de mic; nu mă caracterizează în niciun fel vendetele născute din ideologie împotriva produselor comerciale de pe rafturile magazinelor şi nici articolele scandaloase, generatoare de trafic ocazional pe blog.

Dacă ar fi fost aşa, cu multă vreme în urmă aş fi încercat sensibilizarea cititorilor blogului meu vis-a-vis de ingredientele ce se regăsesc în produsele Danone pentru copii de pe piaţa românească – în egală măsură cu produsele similare ale altor companii; însă nu acestea sunt preocupările mele de mamă şi bloggeriţă. Mă îngrijorează, mai degrabă, lipsa de etică cu care clientul dvs. alege să facă publicitate produselor sale pe toate canalele media (tv, panouri publicitare, presă etc., iar acum şi online); dar aici este o dezbatere care se adresează, de fapt, direct clientului dvs. Dacă sunteţi cumva părinte, cred totuşi că îmi veţi da dreptate în ceea ce priveşte preocuparea fiecăruia dintre noi pentru sănătatea şi dezvoltarea armonioasă a copiilor noştri şi deci veţi înţelege interesul meu vis-a-vis de anumite produse alimentare destinate copiilor.

Vă rog, deci, să nu consideraţi opinia mea ca fiind părtinitoare cu un scop anume. În niciun caz nu am avut şi nu am intenţia de a aduce vreun prejudiciu de imagine nefondat clientului dvs. şi nici de a pune într-o lumină negativă produsul din campania publicitară pe care am înţeles că urmează să o derulaţi în viitorul apropiat – produs despre care nu cunosc prea multe detalii în afara celor deja publicate pe blogurile partenerilor dvs. de campanie.

Dacă dvs. aţi decis să menţinem acest schimb de replici la nivelul exprimării preferinţelor personale vis-a-vis de anumite produse comerciale, a ceea ce ne place şi ce nu ne place să consumăm, nu pot decât să vă respect, la rândul meu, decizia.” Să ştiţi” însă că noi, “mămicile”, suntem capabile de a digera şi informaţie mai tehnică de atât.

Permiteţi-mi, totodată, să rămân sceptică vis-a-vis de afirmaţia dvs. cum că bloggerii au libertatea de a scrie “păreri sincere” referitoare la produsele oferite spre consum sau testare. Eu, din păcate, nu am absolvit o şcoală de marketing sau comunicare, deci nu vă pot contrazice cu argumente specifice, iar afirmaţiile pe care eu le fac se bazează doar pe un bun-simţ elementar: aveţi vreun client care-şi doreşte review-uri negative pe bloguri, în cadrul unei campanii publicitare plătite? Dvs. îmi spuneţi, de fapt, că bloggerii au libertatea de a evalua personal (pozitiv, neutru sau negativ) un produs (serviciu, companie) ce urmează a fi promovat într-o campanie publicitară.  E firesc. De aici însă, continuând un simplu exerciţiu de logică, cei care au dat feedback pozitiv produsului testat pot fi ulterior cooptaţi într-o campanie publicitară, în cadrul căreia se aşteaptă de la ei – chiar şi subînţeles din context – să ofere acelaşi feedback pozitiv, de data aceasta fiind plătiţi pentru demersul lor. (Cei care au dat feedback negativ presupun că sunt eliminaţi din viitoarea campanie, căci aţi spus că nu li se cere şi nu li s-a cerut vreodată să-şi schimbe opiniile personale vis-a-vis de produs).

Revenind la cazul nostru particular, nu pot contesta afirmaţia dvs. cum că review-urile ulterioare vizitei comune a bloggerilor în fabrica Danone au fost plătite în vreun fel (în bani sau produse). Nu contest (repet ideea din textul anterior) nici faptul că în fabrica Danone nu se respectă toate normele de igienă sau că procesul tehnologic nu ar fi performant. Tind să cred, însă, că din suma de articole apărute aproape simultan pe un număr mare de bloguri (atât de asemănătoare ca şi conţinut dintr-o simplă întâmplare, înţeleg), dvs. sau clientul dvs. puteţi selecta bloggerii pe care îi consideraţi potriviţi să transmită viitoare informaţii cu caracter publicitar, în cadrul unei campanii plătite. (Aş vrea să trăiesc într-o lume în care fiecare să fie suficient de “descurcăreţ” pentru a nu scrie, la nesfârşit, recomandări gratuite, doar dintr-o simpatie complet dezinteresată). Vizita în fabrica Danone a fost, de fapt, “un filtru” de selecţie a bloggerilor pentru adevărata campanie publicitară, în care aceştia vor fi plătiţi să ne prezinte un nou produs într-o lumină pozitivă? Iar textele în discuţie doar un preambul al recomandării unui produs (produs ambalat în Polonia, deci ce importanţă mai are cât de sterilă e fabrica din România)?

[După cum aţi putut observa, opiniile mele personale au generat un val de simpatie în rândul cititorilor mei şi, în egală măsură, în rândul mai multor părinţi, membri ai reţelei de socializare Facebook. Îmi permit, deci, să vă vorbesc în numele unui colectiv de părinţi al cărui feedback (fie el şi negativ) ar trebui să fie la fel de important pentru dvs. (respectiv pentru clientul dvs.) ca şi cel al cititorilor altor bloguri de parenting.]

Ce am înţeles noi, cititorii: că dvs. sau cei de la Danone, în calitate de client al dvs., aţi invitat un grup impresionant de părinţi, bloggeri şi/sau membri ai unor comunităţi online, în vizită la fabrica Danone, pentru a le prezenta tehnologia, condiţiile şi ingredientele din care se realizează câteva dintre produsele lactate ale companiei respective. Lăudabil; o spun cu toată sinceritatea. V-aţi asumat, după spusele dvs., faptul că o parte din review-urile ce urmau a fi scrise ulterior, “la liber”, ar fi putut fi negative, punând clientul dvs. într-o lumină nedorită înaintea (sau în timpul) unei campanii publicitare.  Înţelegem că această vizită nu a prezentat nicio obligaţie din partea părinţilor participanţi şi nu au fost remunerate articolele ulterior apărute pe blogurile acestora. La finalul vizitei, aceşti bloggeri au degustat un produs nou ce urmează a fi lansat pe piaţă, după cum reiese din relatarea de aici. Tot din acel material înţelegem că noua “Brânzică de casă” este un produs lansat pe piaţa românească pentru că “există un trend ascendent de cerere a produselor lactate albe”, din cauză că “situaţia economică precară a populaţiei nu permite achiziţionarea de iaurturi cu fructe, care sunt mai scumpe”… deci un produs care vine în întâmpinarea nevoilor pieţei româneşti, cu potenţial maxim de valorificare comercială. Revenind la părinţii participanţi la această vizită, nu putem să nu remarcăm că majoritatea dintre ei sunt persoane cu credibilitate în mediul online, cu prestanţă, ale căror opinii sunt puternic valorizate de cititori (acei cititori care constituie “un target demografie ideal pentru advertiseri”, ca să vă reamintesc sintagma folosită chiar de dvs.).

Este curios cum toţi aceşti bloggeri, să nu uităm în primul rând părinţi, au scris ulterior – liber şi dezinteresat – despre toate detaliile şi amănuntele din fabrică (contribuind, astfel, la consolidarea imaginii fabricii într-un mod cât se poate de unitar) , dar au amintit abia în treacăt ceea ce, pentru cititori, ar fi fost informaţia cu adevărat importantă: apariţia pe piaţă a unui nou produs lactat dedicat copiilor noştri. Un produs pe care au avut posibilitatea să-l testeze şi care ar fi putut constitui, de fapt, miza tuturor acestor articole, pentru simplul fapt că “acest produs este o premieră mondială şi este fabricat în exclusivitate pentru România“! Înţelegem că nu a fost nimeni “forţat” să scrie în favoarea companiei Danone un anumit tip de conţinut… însă atunci întrebarea rămâne alta: cum i-aţi determinat să nu scrie mai mult de un paragraf despre noul produs? Este, cumva, calitatea acestui produs atât de discutabilă, încât majoritatea părinţilor a preferat să se abţină în a-l recomanda pe blog? Au fost condiţionaţi, totuşi, vizitatorii dvs. în a scrie sau nu un anumit tip de informaţie pe blog? Sau e tot o simplă întâmplare faptul că (mai) toată lumea a făcut-o la fel?

Şi este corect, în contextul în care nu vorbim de o campanie publicitară, să vă folosiţi de review-urile acestor bloggeri pe pagina oficială Danonino (dreapta jos)? Poate că faptul că vizitatorilor “li s-a dat şi acasă” (citez de aici: “Am gustat acolo alături de toată lumea […]. Ne-au dat şi acasă pentru a testa pe cei mici – dacă vor, dacă le place….”) nu constituie o formă (decentă) de plată pentru un articol publicitar. Dar mie personal mi-e greu să cred că nişte bloggeri cu prestanţă, cu verticalitate, fac un asemenea efort colectiv de a scrie – gratuit – articole atât de ample despre fabrica Danone sau, şi mai trist, pentru că se simt datori în virtutea unei plase de brânzici luată acasă…

Eu personal nu am absolut nicio problemă împotriva advertorialelor de orice fel, fie ele plătite sau gratuite, indiferent ce fel de produse sau servicii promovează. Am, însă, o problemă cu publicitatea mascată, în momentul când o companie se foloseşte de reputaţia, de prestanţa şi credibilitatea unor bloggeri “formatori de opinii”, pentru a schimba sau întări preferinţele cititorilor lor. Este, din nou, o chestiune de etică: atunci când – în calitate de cititori – lecturăm un advertorial semnalat corect, ne asumăm filtrarea informaţiei în cunoştinţă de cauză şi putem decide obiectiv dacă dorim sau nu dorim să testăm acel produs. Când, însă, citim o recomandare care se defineşte ca fiind sinceră şi dezinteresată,  suntem tentaţi într-o măsură mult mai mare să valorizăm informaţia respectivă, la fel cum am avea încredere în recomandarea unui prieten. E o chestiune de corectitudine, de fair-play, de credibilitate, în egală măsură cu una de subestimare voită a capacităţii noastre de a înţelege şi procesa informaţie (fie ea publicitară sau nu). Cui îi place să fie subestimat (şi manipulat) în acest fel?

Danone este în prezent lider de piaţă pe un anumit segment de populaţie, acel segment care consideră – în urma sedimentării mesajelor publicitare – că un Danonino este “un produs echilibrat din punct de vedere nutriţional”, conţinând aceeaşi cantitate de zahăr ca şi alte iaurturi cu fructe, în ciuda faptului că zahărul nu este recomandat în alimentaţia copiilor noştri (în calitate de părinte sugerez clientului dvs. să parcurgă aceste Recomandări OMS) şi chiar Dr. Aurora Sima, pediatrul care răspunde întrebărilor de pe site-ul Danonino, afirmă căbrânzica [Danonino] se recomandă după 2,5 ani“. (Nu are clientul dvs., oare, obligaţia de a menţiona acest aspect şi în cadrul materialelor publicitare cu care operează în România, dat fiind că mare parte din produsele Danonino sunt consumate de bebeluşi?). Dacă, însă, intenţionaţi să vă adresaţi unui alt segment de populaţie (cea identificată în urma studiului din vară), vă sugerăm să vă străduiţi mai mult. Căci un părinte responsabil este un părinte corect informat, nu doar o “mămică grijulie” care învaţă că “Danonino este un produs natural de cea mai bună calitate nutriţională”.

Dvs. credeţi în calitatea produselor clienţilor companiei pe care o conduceţi şi le consumaţi cu plăcere. Noi, o sumă de părinţi şi bloggeri – parte a categoriei de “persoane care contează cel mai mult în societatea noastră”, nu vă împărtăşim preferinţele (fie că e vorba de produse Danone, de Coca-Cola, sau de cosmetice cu aluminiu şi parabeni).

În încheiere vă felicit sincer pentru entuziasmul şi responsabilitatea cu care atât dvs., cât şi colectivul pe care îl conduceţi, înţelegeţi să vă serviţi clienţii şi să promovaţi produsele lor.

Gânduri bune!

Carla Banu.

16 Comments

  1. Carla, esti minunata! Stiu ca ti-am spus ca domnul Ionut nu merita un raspuns, pentru ca dupa postarea ta precedenta bine scrisa dansul a venit cu un raspuns atat de pueril incat m-am intrebat daca nu cumva e scris de un copil de scoala generala (altfel cum ar fi scris ca raspuns la postarea ta explicatia ca sigur sunt alimente care tie iti plac si lui nu, de parca despre asta e vorba aici :))) ). Dar recunosc ca dupa ce am ras la raspunsul dansului, acum imi pare bine ca ai raspuns si i-ai aratat ca o mamica scrie mai profesionist decat a facut-o el. Daca cineva care nu e deloc interesat de Danone si marketingul pe bloguri (si deci poate fi obiectiv din punctul acesta de vedere), citind cele 2 postari ale tale si raspunsul dansului (fara sa stie cine a scris fiecare postare), sunt curioasa daca nu ar confunda cine e “mamica” si cine e “profesionistul”. :)))))

  2. T_Ioana

    Carla, facand abstractie de subiectul punctual al discutiei vreau sa te felicit pentru maniera in care iti redactezi postarile, de constanta pe care o pastrezi, ador stilul tau “jurnalistic” sa-i zicem si chiar daca nu comentez la fiecare postare te citesc cu mult mult drag! Iar sctrict din punct de vedere al coerentei si fluentei in fraza un mare 10+ din partea mea ….in antiteza cu postarea domnului Ionut Oprea!

  3. Carla

    Raluca, Ioana, eu vă mulţumesc pentru aprecieri.
    Dar vă daţi seama, nu, că în ochii unor oameni de marketing suntem doar un grup minoritar de mămici exaltate? 🙂

  4. Carla,
    pe domnul prestator de servicii publicitare online pentru varii firme il intereseaza (logic, din perspectiva comerciala) un singur lucru: sa nu-si piarda clientii. Si, eventual, sa mai castige si altii.

    Motiv pentru care printre preocuparile lui principale la vreme de criza (reala sau perceputa) se va numara si acoperirea propriului spate, in maniera considerata, adecvat sau nu, drept cea mai potrivita. Daca poti sa perii simultan si brandul promovat, cu atat mai bine.

    Nu stiu pe nimeni in Romania care sa-si permita sa refuze clienti de talia multinationalelor, cand ei de pe urma unor astfel de clienti traiesc! (nu zic ca nu sunt; zau c-ar merita sa-i facem cunoscuti).

    Dar de la a refuza principial (si de bani pierzator…) un client si pana la extrema ailalta, cand, indiferent ce face, il pui la icoana cu busuioc (caci doar ti-e client si trebe, nu-i asa, sa stati impreuna :D), e, insa, cale lunga, oricat de ametit ai fi de apropierea imbatatoare de stratosfera marketingului din Ro….

    Orice produs “stabilizat” pe piata are clienti loiali, care, daca vor, se pot tatua in multiple locuri cu sigla si sloganul adorat. Eventual, si cu adresa firmei…
    La fel de bine insa, orice produs are si rejectori (oameni care nu se vor atinge de el cu niciun chip), ca de aia exista notiunea de concurenta!!!

    Nu-i cazul sa se comporte nimeni ca si cand, daca nu lesini instant de admiratie la adresa produsului X, vai de capul tau, n-ai vazut lumina.

    Si-s gata sa-mi bag manutele-n foc ca mult popor de prin agentiile de publicitate nu se oboseste sa investigheze ce scrie cu adevarat pe etichete…

    In ce priveste raspunsul tau la comentariile Ralucai si Ioanei – ce sunt eu in ochii cuiva care (sic!) nu mananca din banii mei nu ma priveste 😀

    • Carla

      Dar eu nu ziceam să-i refuze nimeni! 😛 Că e criză; e concurenţă; e întotdeuna cineva în spatele tău care să facă orice treabă murdară nu vrei tu să faci, din raţiuni de etică; iar cu cinstea şi ruşinea tot aud că se moare de foame. Cu atât mai mult atunci când, chiar şi la tine acasă unde nu te vede nimeni, consumi cu plăcere produsele lor! 😛

      (Între noi fie vorba, că oricum nu ne aude nimeni, dacă aş muri de foame, zău că şi eu aş face reclamă la Danonino, numai să supravieţuiesc. Şi chiar l-aş mânca, odată ajuns cu el acasă! :P)

      Cât priveşte marea iubire şi muritul de gât împreună, mi-a plăcut mesajul unui amic, priceput şi el oleacă la PR: ” ala de la Standout o sa factureze doar “preludiul” asta daca Marketing Managerul / noul CEO de acolo sesizeaza apele tulburi in care au sansa sa intre :)”… Cam aşa.

      În contextul acesta, remarca mea către Ioana şi Raluca se referea fix la faptul că e frumos şi vesel să ne felicităm între noi pentru reuşita unei scriituri, dar este prea puţin probabil să ne ia cineva în serios.

      Norocul meu că nu urmăream asta. Norocul meu că-mi place să scriu fix de amorul artei, fără niciun fel de aşteptări. 🙂

  5. Carla

    Apropos de “naturalul” iaurturilor cu fructe, am primit un link – deloc conspiraţionist – despre procesul de fabricaţie al unuia dintre sortimentele Danone. Este exact un episod “How it’s made”, clasic pentru fanii emisiunilor de gen, astfel că procesul tehnologic din fabrică n-ar fi trebuit să mire atât de tare pe nimeni! 😛

    http://www.youtube.com/watch?v=kecBi27dhjw

    Şi tot acest efort când putem lăsa acasă, “la prins” de pe o zi pe alta, o cană de lapte (crud), pe care apoi să-l îndulcim cu puţină miere şi un fruct pasat sau, şi mai simplu, cu un gem făcut în casă. 😛

  6. Elena

    Draga Carla, te ador.

  7. ella

    Poate pe domnul respectiv l-ar interesa acest articol.
    http://www.cbc.ca/news/story/2009/09/18/yogurt-lawsuit-dannon.html

    Bravo Carla pt. raspuns, 100% sunt de acord cu tine.

    • Carla

      Ella, mulţumim! Probabil că domnul cunoaşte foarte bine conţinutul articolelor referitoare la problemele cu produsele Danone. Dar fiecare are o meserie din care trebuie să trăiască cumva. 😉

Trackbacks/Pingbacks

  1. Telegrame. Less is more | In joaca - [...] am multă treabă. Sorry:) Revin mai pe seară, nu părăsiţi aparatele de radio. Citiţi şi Joc Urban, e un…

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.