O vizită (virtuală) în fabrica Danone

Sep 21, 2012 by

O vizită (virtuală) în fabrica Danone

Locuind în provincie, unul din marile mele of-uri este că nu pot niciodată participa la evenimente dedicate bloggerilor, aşa cum se organizează ele din ce în ce mai des acum, fie că e vorba de a promova produse cosmetice, cozonac, spălarea părului la coafor cu produse profesionale sau vizite la uzina de iaurturi.

Şi asta e bine. Bloggerii, fie ei mari sau mici, devin în sfârşit oficial formatori de opinii, iar pentru buzunarele lor e de bun augur. Întâmplător sau nu, în acest an, cu numai câteva luni în urmă, agenţia STANDOUT a realizat un amplu Studiu de audienţă pentru blogurile româneşti, ale cărui rezultate au fost mai mult decât previzibile:

” […] mai mult de jumătate din cititorii blogurilor au cumpărat produse şi servicii la recomandarea blogurilor pe care le citesc (63,1%). În plus, 70,6% din cititorii blogurilor şi-au schimbat sau şi-au întărit cel puţin o dată părerea despre un produs, un serviciu sau o companie în urma citirii unor păreri ale bloggerilor despre acestea.”

Studiul a fost realizat cu ajutorul unui chestionar online la care au răspuns peste 10.000 de cititori, prin intermediul a 78 de bloguri româneşti “de top”. Rezultatele sale au fost făcute publice în iunie 2012, Comunicatul de presă putând fi citit în detaliu aici.

În plus, rezultatele studiului au relevat faptul că “audienţa blogurilor din România este compusă în principal din persoane tinere, cu venituri peste medie şi cu studii superioare, […] utilizatori activi de internet cu conturi pe reţele sociale, care aduc în discuţie pe grupurile lor de prieteni subiecte despre care au citit pe bloguri (77,5% uneori des, foarte des) şi li se cere părerea în grupurile de prieteni (70% des şi foarte des)”.

Nu încape nicio îndoială că publicitatea pe bloguri câştigă tot mai mult teren (şi) în România, opiniile bloggerilor având un impact din ce în ce mai mare în ceea ce priveşte orientarea preferinţelor consumatorilor către anumite produse, ceea ce face ca cititorii de bloguri să devină “un target demografie ideal pentru advertiseri” (conform STANDOUT).

De altfel, STANDOUT s-a axat tocmai pe “a ajuta companiile sa demareze activitati de marketing pe cele mai vizitate bloguri romanesti, si pentru a le ajuta in construirea de bloguri comerciale, pe care sa le poata folosi ca instrumente de marketing”, de-a lungul timpului nume mari ale industriei de consum trecând prin mâinile lor (Coca-Cola, Danone, Rexona, Dove, Santal etc.). Iar cei de la agenţie şi-au făcut treaba exemplar, căci cine nu-şi aminteşte – de exemplu – de puzderia de advertoriale despre Dove de la începutul verii (şi fetele care nicicum nu se puteau hotărî pe care să-l folosească, de bine ce miroaseau toate!), dar mai ales de campania (încă) omniprezentă de “obiceiuri sănătoase”, care pe mine una (eu înţelegând să trăiesc altfel sănătos) efectiv m-a sufocat…

Bun. Revenind la titlul compunerii mele, simt nevoia să fac o declaraţie oficială, cât se poate de imperativă:

Da, Danone, m-ai convins! Eşti o fabrică de iaurturi la fel de curată ca o farmacie!

Totuşi, nici dintr-o farmacie nu mi-aş dori să mănânc prea mult, aşa că doar faptul că este folosită tehnologie scumpă şi că “utililajele sunt dezinfectate cu apă oxigenată şi sodă caustică după fiecare ciclu de producţie” (de aici) pentru mine nu e suficient ca să vreau într-adevăr să consum produse Danone. În fond, a brava cu o serie de norme de igienă obligatorii (prin lege) nu înseamnă nimic. Şi-mi vine, rapid, în minte, exemplul celor de la Albalact (producător al mărcilor Zuzu, Fulga şi Rarăul), care încă de acum 2 ani organizaseră “vizite oficiale de lucru” pe tarlaua lor, unde văcuţele păşteau iarbă mai grasă ca şi cea din jurul Bucureştiului şi unde Sanuca găsise “un loc curat, tehnologizat la maximum si cu diriguitori tare simpatici.”

(Mie, în particular, îmi place ideea celor de la departamentele de PR, Marketing, Sales şi cum s-or fi numind restul, de a organiza vizite săptămânale la fabrică, pentru oricine îşi doreşte să se convingă cu proprii ochi şi să judece cu propriul cap cât de curat şi steril este procesul de fabricaţie al iaurturilor Danone. Sper că s-a simţit ironia fină a acestui paragraf, da?)

Şi, pentru că în ultimele zile am citit pe o mulţime de bloguri de “parenting” despre vizita în grup la uzina de obiceiuri sănătoase (pardon, asta e din campania veche, dar mi s-a imprimat atât de bine în minte…), m-am simţit ca şi în clasa a patra, când pe mine nu m-a lăsat mama în excursie şi toţi copiii s-au întors plini de magiun la gură şi au scris compuneri atât de frumoase despre vizita lor! Sincer mi-a părut rău că nu am putut fi şi eu acolo… să văd, să miros, să poftesc şi – dacă cei de la Danone ar fi fost de gaşcă – să mă lase să gust din toate şi sa-mi dea şi acasă un pacheţel… Dar apoi, tot citind acelaşi lucru şi în stânga şi în dreapta, mai că nu mi-a pierit cheful de iaurt şi ceea ce mi-a rămas în minte, tot de pe vremea cordeluţei şi a cozilor la lapte, este că pe atunci pentru copiat se primea nota 1 şi te făceai de ruşine în faţa întregii clase. Pe când acum, de când cu toate aceste campanii publicitare, trasul acesta la indigo al textelor publicitare se numeşte doar compunere “pe baza comunicatului PR”, amintindu-mi de scrierea după dictare…

Am înţeles, deci, toţi: Danone e o fabrică de lactate curată, cu norme stricte de curăţenie şi igienă, cu postere motivaţionale, cu angajaţi fericiţi (ei sunt primii care testează noile gusturi inventate în laboratoarele lor, înainte ca acestea să fie produse în serie), cu aer purificat şi cu uneltele aşezate frumos la locul lor… dar care altă fabrică de lactate nu e aşa? Nu se aşteaptă nimeni să găsească în iaurturi fire de păr, gândaci de bucătărie, ojă de pe unghii sau coji de salam din pacheţelul “de acasă” al angajaţilor, fie ele Danone, sau alte iaurturi preparate prin metode aşa-zis tradiţionale, “prea ca la ţară”, prea “ca odinioară”… Deci care e scopul acestei campanii publicitare?

Şi încă ceva încerc să înţeleg: Danone are reputaţia uneia dintre cele mai bune şcoli de marketing şi PR din întreaga lume, iar Standout se mândresc – la rândul lor – cu elita tinerelor speranţe în PR şi comunicare (ce-mi place când angajaţii unei companii sunt atât de dedicaţi şi loiali acesteia, încât promovează complet dezinteresat, chiar şi pe blogurile personale, produsele companiei!). Să adăugăm la aceasta şi premisa acestor campanii atât de ample din mediul online, şi anume de a targeta piaţa reprezentată de populaţia tânără, cu studii superioare şi cu nivel de trai ridicat.  Păi eu sunt şi tânără, cu studii superioare şi cu venituri ridicate… şi, dacă mai e nevoie, sunt şi mamă preocupată de alimentaţia cât mai corectă a familiei mele!  Şi, totusi, o fabrică de lactate curată nu mă convinge automat să consum produse pasteurizate, “văduvite” de cei mai preţioşi nutrienţi, degresate şi apoi din nou “echilibrate nutriţional” cu adaosuri de grăsime, proteine din lapte, lapte praf şi gemuri (a căror listă de ingrediente cuprinde o înşiruire complicată de coduri şi denumiri “chinezeşti”… şi ştiţi de ce? Păi pentru că “România nu produce suficiente căpşune şi caise” cât ar băga Danone în iaurturile sale, pam-pam!).  Şi încă un păi: păi ori această campanie nu mi se adresează mie, deci este “strâmb” targetată, ori este “strâmb” gândită în raport cu nivelul intelectual al pieţei vizate, în ambele cazuri cineva luând nişte bani degeaba din treaba asta – fie că aceşti “cineva” sunt scribii din spatele comunicatelor de PR, creierele antrenate pe băncile şcolilor de comunicare sau simpli bloggeri-pioni din “reţeaua” de marketing online.

[Fac o precizare: ceea ce mă supără, în particular, vis-a-vis de produsele Danone este agresivitatea şi lipsa de etică cu care sunt promovate pe piaţa produselor alimentare destinate copiilor. Altfel mi se par la fel de anoste (nu spun “nocive”, căci nu la aportul nutriţional mă refer aici) ca şi toate celelalte produse lactate de pe rafturile magazinelor; consum şi eu ocazional produse pasteurizate la fel cum consum şi diferite feluri de junk food uneori. (Plus că, dacă ar fi să aleg răul cel mai mic, cu dragă inimă aş oferi copiilor mei produse Danone, chiar Danonino sau “celebrul” Actimel, în loc de Coca-Cola, alegând din clienţii Standout). Pentru mine, dacă am nevoie de un iaurt de pe raft, toate sunt la fel şi-l voi alege pe cel mai “curat”, indiferent de marcă.]

Mă aştept de la orice companie multinaţională, de un asemenea prestigiu, să fie curată. Să comercializeze produse care respectă normele obligatorii de igienă, cu termen de valabilitate mediu. Dar nu-mi mai spuneţi asta ca şi cum un iaurt steril, neatins de mâna omului în procesul de fabricaţie, îndeplineşte toate condiţiile pentru a fi consumat de copiii mei!

Spuneţi-mi, mai bine, despre ce conţine un produs lactat cu adaosuri, nu despre ce nu conţine un iaurt natur! Nu conţin coloranţi şi conservanţi, am înţeles. Unele dintre produse conţin chiar “fructe naturale” (într-un procent “covârşitor” de 2,7%)! Sublim. Dar spuneţi-mi ceva şi despre acele “arome identic naturale”, despre “îndulcitori”, despre “stabilizatori”,  despre cele 10 miliarde de fermenţi din Actimel (asta îmi aminteşe de celebrul ” omoară 99% dintre bacteriile cunoscute” dintr-o altă reclamă), despre tipul şi provenienţa vitaminelor adăugate în aceste produse…

Vorbiţi-mi, pe larg, despre sintagma atât de frecvent folosită în campaniile Danone: “alimentaţie echilibrată şi diversificată“… vorbiţi-mi despre cum motivează pediatrul Danone prezenţa zahărului şi a siropului de glucoză-fructoză în lista de ingrediente a celebrului Danonino şi, mai ales, de ce sunt acestea necesare în alimentaţia unui bebeluş?! Vorbiţi-mi despre ce înseamnă “oligozaharide” şi despre ce se ascunde în spatele ingredientului “aromă”, prezent în aproape toate produsele Danone. Vorbiţi-mi despre ce fel de “musli” conţin iaurturile Activia şi de unde provin cerealele folosite în procesul de fabricaţie. Şi vorbiţi-mi, suav, despre guma de guar…

Spuneţi-mi de ce ne serviţi în continuare, la tv şi pe toate celelalte canale media, produse (Activia şi Actimel) ale căror reclame au fost interzise în USA, în urma unui proces intens mediatizat, după ce s-a demonstrat că beneficiile lui “Bifidus Essensis” (“bifidus regularis“) sunt exagerat şi incorect prezentate în campaniile publicitare, acesta nefiind decât un “Bifidobacterium animalis” (bacterie natural prezentă în intestinul maniferelor, respectiv omului, responsabilă cu creşterea imunităţii şi cu renumitul “tranzit intestinal”) cosmetizat de Danone sub o denumire comercială cu priză la public. Ca să citez o vorbă din popor, suntem noi mai proşti ca americanii?

Explicaţi-mi cum vine chestia asta cu “Iaurturile Danone Disney sunt un bun aliat al mamelor atunci cand doresc sa inlocuiasca deserturile nesanatoase pe care le cer copii lor, cu un desert sanatos facut din lapte proaspat si fructe sau biscuiti.” Care este poziţia pediatrului Danone în raport cu biscuiţii şi ce mărci de biscuiţi ne recomandă el, în afara celor sfărâmaţi în Danone? Care sunt, explicit, deserturile cu adevărat nesănătoase pe care copiii noştri le cer şi de care ar trebui să ne ferim? Şi, de fapt, de ce aş vrea să le înlocuiesc pe cele “nesănătoase” cu o “Gustărică de cereale cu ciocolată” sau cu o băuturică cu gust de căpşuni?

Aştept să mi se explice, coerent, ce are de-a face iaurtul Cremosso cu iubirea şi de ce un iaurt a primit conotaţii sexuale la tv, când acesta se adresează consumatorilor de orice fel de vârstă, inclusiv copiilor mici.

Şi nu, nu vreau să sun la “telefonul consumatorului” pentru toate aceste informaţii. Aştept o campanie publicitară clară, destinată tuturor consumatorilor – nu doar celor interesaţi, chiar şi tangenţial, de cuvintele “nutrienţi”, “pro-biotice” şi “tranzit intestinal lent”. Aştept ca mamele bloggeriţe să pună aceste întrebări şi să ne ofere răspunsuri în cadrul unei campanii corecte şi transparente, pe bloguri, înainte de a ne îndemna să oferim copiilor noştri aceste produse.

Aştept să văd cât de curată şi naturală este noua “brânzică” ce urmează, de fapt, a fi promovată pe bloguri, în câteva săptămâni. Sper să nu fie, din nou, un alt produs “iubit de copii datorită gustului bun“…

Şi nu, doamnelor (şi domnilor) din spatele pre-campaniei “curăţenia e la ea acasă” gândită să pună compania Danone într-o lumină pozitivă (avea nevoie?), înainte de lansarea unui nou produs: acest potop de advertoriale nu aduce niciun plus-valoare produselor din raft, pentru simplul fapt că pe ambalajele lor continuă să scrie aceeaşi înşiruire de ingrediente, care pot fi combătute cu un minim de bun-simţ şi câteva informaţii elementare de nutriţie şi alimentaţie.

Nu în ultimul rând, pentru cei care nu suportă o opinie rezervată vis-a-vis de această campanie publicitară, menţionez că nu fac parte din “urâtele balului”, pe care nu le-a invitat nimeni la dans iar acum cârcotesc de pe margine, arătând acuzator cu degetul spre “uşuraticele” ce dansează, în ring, după cum li s-a dat tonul. Sunt doar una din “ciudatele” care au refuzat acest dans.

Conform datelor statistice prezentate anterior, nu e nicio pagubă dacă 70,6% din cititorii blogului meu îşi vor schimba sau întări părerea despre produsele Danone, punând preţ pe opinia mea.  În fond, 130 de băutori de iaurt nu vor răsturna un lider de piaţă european. Mult mai important mi s-ar părea ca recomandările mele viitoare să convingă 130 de mame să prepare iaurt natural pentru copii lor, acasă, cu un minim de efort. Aştept, însă, un producător de vase de lut să mă motiveze să scriu pe această temă. 😛

(sursa foto)

p.s. După cum este la modă să se precizeze, acesta nu este un post plătit. 😀

79 Comments

  1. Ce-i aia, pediatrul Danone? Sau cine-i el? 🙂

    In rest, atata vreme cat promovezi o branzica pe care tu nu o dai sau nu o vei da copiilor tai, concluzia mi se pare clara, ascunsa usor ipocrit sub intrebari sforaitoare pe care declari ca tu, sincer, curat si sarac, le-ai pus, dar uite, nu ti s-a (inca) raspuns. Si cand pui o forografie cu niste bidoane in care declari ca se afla gemuri, nu bazaconii, mi se parea ca ori esti naiv, ori ne crezi pe noi, ceilalti, naivi. Sau prosti? Felicitari pentru articol, foarte bine documentat.

    • Carla

      Păi da, cine-i el, “Pediatrul”?! E cineva care dă sfaturi de alimentaţie şi nutriţie pe site-urile lor… deci mă gândesc că are autoritatea de a face şi recomandări de tipul celor retoric solicitate de mine. 😛

      Uite aici: http://www.danonino.ro/intreaba-pediatrii . O să-ţi placă răspunsurile gen “Danonino contine tot ce este necesar pentru o dezvoltare armonioasa a copilului.”! 😀 Păi dacă şi pediatrul o spune, oficial…

      Pe de altă parte îmi imaginez că orice produs pentru copii este lansat, în spatele său stau nişte studii de piaţă şi nişte referinţe medicale, sau măcar nutriţionale, emise de cineva competent, vis-a-vis de aportul de nutrienţi al produsului şi celelalte caracteristici ale sale. Vorbim, totuşi, de dezvoltarea sănătoasă şi armonioasă a copiilor… un nutriţionist şi un pediatru (colaborator) ar trebui să existe în laboratoarele Danone, nu?

      Şi serios, n-am nicio problemă cu promovarea unor produse (indiferent cum ar fi ele) pe care tu, bloggerul, le utilizezi frecvent sau le-ai încercat şi ţi-au plăcut. Specifici, transparent, că e un advertorial şi fiecare cititor filtrează informaţia după bunul plac. Dar nu înţeleg cum poţi, ca părinte, să prezinţi altor părinţi produse pe care tu nu le oferi copiilor tăi, considerându-le nocive… ştiind clar că opinia ta poate influenţa radical preferinţele acelui consumator. Care e preţul corect pentru un asemenea serviciu publicitar?

      • Carla

        “Dr. Aurora Sima” se numeşte, mai exact. 😛

      • Carla, la repetatele mele intrebari la scoala Degetzicii despre meniurile de necrezut ce se practica, mi se raspunde ce mi se raspunde pentr ca la final sa mi seinchida gura cu “meniul este facut in colaborare cu un nutritionist” si gata. Iar in cartea sa de 600 si ceva de pagini, doamna doctor Mihaela Bilic spune negru pe alb ca se recomanda evitatea grasimilor saturate: mezeluri, produse de patiserie, unt, smantana. Deci daca un nutritionist recomanda desert la fiecare dejun si un medic nutritionist reputat baga mezelurile in aceeasi oala cu untul si smantana, I rest my case.

        • Doamna Bilic acum vreo 3-4 ani recomanda calduros carnea de pui in alimentatia copiilor, intre timp a mai tras cu ochiul in ograda altor nutritionisti si s-a reformat. In schimb continua sa primeasca cecul lunar pentru promovarea laptelui ultra-pasteurizar invocand studiul China si altele asemenea mituri daramate de ani buni. De manuta cu ea este doamna doctor cu emsiune pe Pro Tv. Banii sa vina ca in rest putem promova orice.

          • Carla

            Miruna, asta va continua să se întâmple atâta vreme cât va exista “piaţă de desfacere” pentru ideile lor. Şi, dată fiind situaţia economică şi socială din ţara noastră, unde toată lumea se tratează de la tv şi se informează din reviste de scandal, nu e nicio mirare că dezinformarea şi ignoranţa sunt la ele acasă.

            Păcat că, în cazul acesta, tocmai copiii noştri sunt cei care au de suferit de pe urma slabei noastre informări.

        • Carla

          Maria, aceşti nutriţionişti iau totuşi un ban “cinstit” din munca lor…

          Ce ne facem, însă, cu bloggerii care… uite, acum paradoxal se laudă că o fac gratis? 🙂

  2. Marlena

    Carla, felicitari! Foarte bine scris! As indrazni sa sper ca acest articol sa ajunga sub ochii cit mai multor parinti impatimiti.
    Cit despre iaurtul natural pregatit in casa si oalele de lut, exista vreo legatura? Eu pun ciuperca de kefir sa fermenteze in vas de ceramica, fara grija lutului, dar nu spun ca nu ar fi loc de mai bine, in procesul de fermentare…
    Vreau ceva detalii:)!
    :*

    • Carla

      😛 Şi răspunsul meu:

      Mulţumesc, Mari. Să fie cu folos.

      Cât despre oala de lut, de curând citisem că nu e chiar atât de indicată pentru prepararea iaurturilor, lutul inhibând producerea de bacterii necesare închegării… Eu fac chefir de obicei, însă folosesc o cană de sticlă. În vas de lut într-adevăr parca s-a coagulat mai greu…

  3. bravo! ai pus punctul pe “I”.foarte interesant, revoltator si foarte adevarat, sunt convinsa ca o mare parte dintre noi ne-am pus aceste intrebari, la un moment dat.nu stiu daca ne v-a fi dat sa traim aceea campanie transparenta si curata ,priviind piata si secolul vitezei in care traim,asteptam si te sustinem!

    • Carla

      Anamaria, mă bucură să găsesc atâtea alte mame în asentimentul ideilor exprimate de mine. Poate că cineva competent din partea firmei Danone ne va răspunde, la un moment dat, acestor întrebări…

  4. Geeeezzz nu-mi spune ca au pediatru. Pai de fapt e si normal, trebuie si pediatrii sa traiasca din ceva. Adica din cineva, din consumatorii lactatelor pasteurizate din comert, imbogatite cu zahar, gemuri, biscuiti, si alte prostii :)). Hai ca am zis sa nu nominalizez doar produse Danone, vorbesc la general :D.

    Si mai distractiv e sa citesti comentariile de pe alte bloguri care au abordat tema, in care oamenii spun ca cei care au ceva impotriva laptelui praf si a proteinelor adaugate sunt de fapt niste idioti care cred in pps-uri cu teoria conspiratiei :D. Parca toata lumea abia a asteptat aceasta campanie, ca sa se ridice, ca la AA, si sa afirme cat le sunt de dragi produsele Danone, de parca ar fi fost interzise prin lege pana acum :)). Recunosc, cand nu am la indemana un iaurt/kefir/lapte prins homemade din lapte crud (in concedii de exemplu), si pruncului ii trebuie musai musai un iaurt, citesc toate etichetele posibile si cumpar unul pe care scrie ca ar contine doar lapte (pasteurizat si omogenizat din pacate) si fermenti lactici. Am spus “ar contine” pentru ca ei nu sunt obligati de fapt sa scrie pe eticheta toate ingredientele, au niste portite in lege pentru anumite tipuri de ingrediente, iti dai seama ca daca nu vorbim de lapte (care e deja trecut), e clar ca nu e vorba de ceva natural :)).

    Sa crezi ca laptele praf si proteinele de laborator sunt ok, cand chiar si “mainstream Menci” care face reclama la UHT spune cum se deterioreaza tot profilul produsului si cate imbolnaviri provoaca un astfel de adaos… Na, recunosc ca nu ma pot astepta la mai multe de la oameni care consuma de fapt in mod normal mezeluri, junk, pateuri, zahar, si multe altele. Cum ai zis si tu, Danonino e healthy food fata de Coca Cola :)).

    Mi-a placut mult postarea ta! Felicitari!

    • Raluca, ai dreptate, recunosc si eu ca in Romania sau aici, pana sa gasesc piata, i-am dat Degetzicii iaurt din comert. Dar am citit toate (da, toate!) etichetele de pe toate iaurturile din magazin. Astfel, pot spune oamenilor si acum care iaurt are altceva in afara de lapte, fermenti si enzime animale sau pot spune ca renumitul iaurt bio Pur Natur ce se gaseste in toate marile magazine este facut cu lapte praf adaugat. Nimeni, dar nimeni din cei cu care am vorbit, nu stia acest lucru, desi este pe eticheta, nu l-am citit in ine stie ce colt al internetului. Stii care-i reactia? Oamenii nu ma cred, se duc la frigider, scot borcanul si-l verifica.

      • Carla

        Maria, de aceea mi se pare cu atât mai util ca atunci când citim etichetele şi înţelegem că un produs nu este tocmai sănătos (mai ales pentru copii), să spunem lucrul acesta şi celor din jurul nostru. Mai departe decizia aparţine fiecăruia, dar tendinţa normală este să valorizăm opiniile şi recomandările celor apropiaţi… La fel cum, în altă ordine de idei, ne putem lăsa păcăliţi de o reclamă mascată, primită sub forma unor recomandări dezinteresate din partea unor persoane în care avem încredere. Asta mă supără pe mine. 🙁

    • alina

      Raluca, eu am lucrat intr-o firma mare de import si distributie (cosmeticale si parafarmaceutice): prin lege erau obligati sa aiba farmacist angajat (pentru parafarmaceuticele alea!!). No comment mai departe despre activitatea respectivului specialist … 😀
      Mi se pare uluitor cum intr-o tara (ok, cu probleme de reasezare legislativa) ca Romania e o hipernormare juridica, nu poti nici sa stranuti fara sa existe o prevedere legala … si 90% sunt superfluu, ineficiente si in zadar, pe cand aici, fara cadru legal, regularile sunt determinate de … morala, civic, comunitate. Simplu, primar.

      • alina

        … echivalentul, dupa mine, al unui bun simt social, generic. Of.

      • Ah, asta cu morala la noi n-o sa se intample. Aici voi sunteti exceptiile, Alina. Noi ne asemanam cu americanii :)), avem trusturi care ar face orice pentru bani, ar trece peste cadavre.

      • Carla

        Alina, din punctul meu de vedere campaniile publicitare de acest fel tocmai asta demonstrează: că ne lipseşte cu desăvârşire un elementar bun simţ social.

    • Carla

      Raluca, eu nu sunt nici pe departe o “sfântă” care să reuşească să ofere familie sale doar produse organice, crude, neatinse de eticheta vreunui producător. Cumpăr din comerţ o mare parte din produsele lactate pe care le folosim în casă (smântână, brânză, unt). Dar citesc, ca şi tine, etichetele.

      Am, pe de-o parte, siguranţa că normele de igienă dintr-o fabrică de lactate au ajuns şi la noi să fie respectate, măcar de frica unor amenzi usturătoare. Şi de frica atacului concurenţei, dacă vreun producător ar fi implicat într-un asemenea scandal. E un win-win situation.

      Am, pe de altă parte, strângerea de inimă că nu cunosc toate dedesubturile industriei de lactate, ca să-mi pot face o opinie absolut corectă despre fiecare ingredient folosit. Motiv pentru care evit să cumpăr mare parte din produsele existente pe piaţă, chiar dacă ştiu că au gust bun şi – din punctul ăsta de vedere – le-aş consuma cu plăcere. Cu plăcere beau, până la urmă, chiar şi un pahar de Cola, când şi când. Deşi nu aş scrie în veci un advertorial despre asta.

  5. M-a uns la suflet! Mă bucur că ţi-ai găsit timp să scrii despre asta. Au vrut să desfiinţeze legendele urbane care spuneau că îşi fac iaurtul din prafuri. Şi probabil au sperat că, prin repetare adevărul sperat de ei va fi validat.

    • Carla

      Zoozie, m-a amuzat din start chestia asta cu “legendele urbane”…

      Ideea nu-mi aparţine, dar nu era mai simplu şi mai de efect să demitizeze toate aceste “legende” explicând lumii de unde vin ele şi argumentând raţional (medical) de ce “nu e dracul atât de negru”…?!

  6. Ce interesant. Eu nu prea am fost pe faza la campania asta, desi am vazut ceva pe un forum pe care ma dau si mi-a sarit in ochi cat de premiata era maxima lor curatenie, cu proces de productie in care mana omului n-a pus piciorul.
    Chestie care mi-a intarit impresia pe care o am fata de produsele Danone – ca-s de plastic.
    Totusi noi avem noroc cu multe, multe branduri de lactate pe piata. In Be sau Fr e Danone de la un cap la altul al raftului cu alte 2-3 branduri pitite pe-acolo. Bine, zic de tarile astea ca acolo m-a mirat prezenta Danone asa de pregnanta…

    • Carla

      Sabrina, dacă ai citit un articol dina ceastă campanie, le-ai citit pe toate. 😛 Căci sunt la fel, cu excepţia unor exprimări mai îngrijite la bloggeriţele cu vechime şi a unor compuneri mai slabe la celelalte…
      Am înţeles că sunt compuneri similare şi pe forumuri de părinţi,d ar n-am avut curiozitatea să lecturez personal.
      Danone e lider pe piaţa europeană, din câte am înţeles. Cum ai spus chiar tu, suntem norocoşi că încă avem de unde alege “răul cel mai mic”. Şi mă bucur că suntem o ţară cu tradiţie încă vie în păstorit şi creşterea vacilor, altfel cred că toate produsele lactate din comerţ ar fi de provenienţă străină şi n-ar mai exista atâta varietate de produse din care să alegem ceea ce considerăm a fi mai potrivit pentru noi. Dar şi dacă Danone ar deţine monopolul, tot m-aş feri de iaurturile cu fructe şi deserturile/gustările pentru copii…

  7. Ioana

    Foarte fain articol!! De postat si repostat de zece ori pe luna pe FB…si totusi, si-n conditiile astea, in care spui doar adevarul (la etichena ma refer acum!) esti privit cam ciudat, ca sa ma exprim elegant 😀

    Spor la scris in continuare astfel de articole 🙂

    • Carla

      Ioana, suntem o mână de mămici ciudate, nu-i aşa?! 😀

      Ce păcat că norma o fac altfel de consumatori… că produsele alimentare se cumpără, din cauza sărăciei şi a dezinformării, pe alt fel de criterii, nu pe cele legate de sănătate…

  8. Ada

    N-as fi putut spune mai bine. Way to go, Carla!

    • Carla

      Ada, te rog să nu mă înţelegi greşit, dar am fost sincer surprinsă că tu nu ai participat la campanie (în sensul că mă aşteptam să fi avut puterea de convingere a mai tuturor numelor mari de pe partea de bloguri de parenting, aşa cum au făcut-o pe blogurile de tineret cu obiceiurile sănătoase)… Am găsit apoi răspunsul, citind comentariile de pe wall-ul tău.
      Mă bucură să nu fiu singura cu reţineri de acest fel.

      • Ada

        Carla, eu nuc onsum produsul si copilul meu a fost educat sa refuze aceasta marca. In acest context cum as fi putut eu sa sustin asa ceva in fata cititorilor mei?
        Chestia hilara stii care e? Am fost intrebata daca tot suparata sunt pe ei, am spus clar ca n-am nici o patima cu nici o firma din Romania. Dar daca ma duc la fabrica sa imi arate si daca vin cu un buletin de analiza care sa-mi schimbe parerile, sunt deschisa, sunt dispusa sa ma uit si sa citesc si sa ma gandesc. Surpriza a fost ca au organizat vizita la fabrica dar eu n-am mai fost invitata, stiindu-se probabil ca voi fi un vizitator cu intrebarile pe foaie. How cool is that? Oricum, ca idee, orice campanie ar fi si platita cu oricat, eu aleg sa nu promovez ce nu folosesc. Mi se pare mai onest asa. Altfel, efortul celor de la Standout de a deshide o noua platforma de comunicare si de a le da bloggerilor ocazia sa castige un ban mi se pare laudabil. In astfel de vremuri, si bloggerii au nevoie de fonduri si articolele nu se scriu singure. De aici incolo insa tine si de ce esti dispus sa faci si pentru ce bani.

        • Carla

          Ada, este cea mai sănătoasă atitudine, de fair-play vi-a-vis de cititori – în primul rând, să nu prezinţi/recomanzi un produs pe care nu-l agreezi. Sau pe care tu, personal, poate îl foloseşti, ştiind însă că nu e tocmai sănătos.

          Nu e deloc surprinzător că nu te-au mai invitat, deşi dacă ar fi să ne luăm după răspunsul domnului Oprea, aveai marea libertate de a scrie un review negativ şi n-ar fi fost nicio problemă! 😉 Dar nu e timpul pierdut, vizitele sunt săptămânale…

  9. Bravo.Felicitari si tot respectul … Pentru parerile transante, logice, de bun simt si bine argumentate.Si pentru timpul acordat scriiturii.Am avut in cap cam aceleasi ganduri, cand am citit despre treaba cu Danone, pe niste bloguri destul de respectabile dealtfel.
    Insa m-am gandit ca asa e lumea, usor de aburit, si ca de ce sa ma revolt io online , ca oricum nu ma citeste nici gaia ! 🙂
    Iar pt facebook ar fi trebuit sa gandesc o varianta condensata a protestului, sa nu se plictiseasca cititoru’ meu ,intotdeauna grabit si putin superficial ;).

    Asadar…da!Pot ei sa faca ce campanii or sa vrea…Si inca au un mare tupeu ca au renuntat la re-branding dupa incidentul din Ungaria din 2007 http://www.wall-street.ro/articol/Companii/32611/Scandalul-dioxinei-scade-vanzarile-Danone.html

    Pe sistemul “romanu’ e fraier si uita repede” bagam bloggerii la inaintare, si-o tinem langa cu “fabrica foarte curata”.
    Da’ nu pune nimeni intrebarile de mai sus …
    Si brusc parca au uitat ca respectivu’ iaurt poate sa stea bine mersi , deschis, pe masa din bucatarie ca nu se apropie nici muca de el, nu mucegaie si nici nu fermenteaza 😀

    Sau asta ar trebui sa fie de bine ??? ;))

    Inca o data iti multumesc pentru ca ti-ai luat ragazul de a scrie despre asta .

    • Carla

      Păi nici pe mine nu mă citeşte multă lume… şi totuşi uite ce frumos a fost primit textul meu de atâtea alte mame. 😉 Îţi imaginezi ce ecou ar fi avut un asemenea demers dacă era susţinut de un număr mai mare de postări? 🙂 (sigur, nu toate deodată… şi nu la fel… :D)

      Acum eu n-aş pune la zid doar compania Danone pentru produsele de care nici muştele nu se ating. Ah, sunt atâţia alţii! Dar, poate din lipsa unui buget consistent alocat publicităţii, alţii adoptă un low-profile iar campaniile lor publicitare parcă nu sunt atât de agresive şi înşelătoare. Părerea mea, zic. 🙂

  10. M-ai uns la suflet! Simplu, clar si la subiect.

    Cand am vazut ca incep sa rasara articolele vizitatorilor mi-am zis (ca om de PR ce am fost candva) ca au gresit-o rau de tot. Oricum campania este frate cu cea denumita “laptele alimentul complet”, o campanie menita sa sufoce micii producatori care nu au tehnologia de a face lapte ultrapasteurizat (slava Domnului). Si asta tocmai cand eram super incantati ca s-a permis comercializarea laptelui crud.

    • Carla

      Miruna, mulţumesc pentru aprecieri.

      Micul meu artificiu, acela de a folosi un titlu similar cu celelalte apărute în aceste zile, a indus în eroare mulţi cititori, dar sper ca asta să rămână de bun augur şi opinia mea rezervată să fie cât mai vizibilă pentru cititorii ocazionali…

      Şi văd că o mulţime de oameni de PR spun acelaşi lucru… că această campanie a fost greşit gândită, cel puţin la debut.

      Gânduri bune Matildei!

  11. carla, des chapeux! pt articol! ai suprins indoieli, intrebari.

    Marketingul costa. 30secunde la tv, la ore de maxima audientza costa cateva mii de euro. In fiecare zi, alte mii de euro. Imaginea costa, PR-ul costa, toata armata aia de angajati, care tin fabrica impecabila, etc. Costa. Asa am invatat ca e ceva mai sanatos si mai ieftin ca orice alt iaurt din comert: iaurtul facut de mine. Pt deserturi, adaug o lingura de gem tot facut de mine.

    Nu conest, sunt multe alte lucruri in viata mai proaste decat Danone. De ex.consumul de biscuiti cu ciocolata, sau acadele. Dar neaparat de mentionat ca sunt iaurturi si mai bune si lapte mai bun pe piata. Si mai ieftin. Doar un pic efort pt mine, ca mama cu job.

    • Carla

      🙂 Of, eu tot aştept o intervenţie în care să fim aspru certate noi, mamele “exagerate” în privinţa copiilor noştri, doar pentru că avem tupeul să ne îndoim de credibilitatea unor reclame tv şi ne folosim de un dram de judecată atunci când alegem un produs alimentar de pe raft. 😛

      Pe de altă parte, ai perfectă dreptate: marketingul, imaginea, PR-ul… totul costă. Şi ce bine e atunci când, folosindu-te de bloggeri, te poate costa mult mai puţin! Greşeala e să nu sesizezi că ai de-a face cu o altă categorie de oameni, care aşteaptă mai mult de la o campanie publicitară.

  12. Buna ziua, dvs si cititoarelor dvs. Sunt Ionut Oprea, director general al agentiei STANDOUT, gasiti raspunsul meu aici: http://clickio.ro/2012/09/romania-perfectibila/scrisoare-deschisa-doamnei-carla-o-mamica-a-carei-parere-o-respect/

    • L-am gasit si ne-am amuzat. Multumim mult!

      • Carla

        Alexandra, apropos de asta, fetele mele au o carte de poveşti preferată, din care citim zilnic. Se numeşte “Aventurile lui Murdărici” şi începutul e aşa:

        “Murdărici se distra de minune.
        A golit coşul de gunoi, a răsturnat găletuşa cu cărbuni, a tras faţa de masă şi a scuturat pernele… ce mai distracţie!
        Dar stăpânei nu i s-a părut la fel de amuzant.
        – Murdărici! a ţipat ea. Ieşi afară!”

        … aşa şi cu râsul acesta. Câtă vreme râdem doar noi, e bine pentru domnul Oprea.

    • Carla

      Domnule Oprea,

      Mulţumim pentru intervenţie şi lămuriri. Au rămas, totuşi, câteva aspecte neclarificate, drept pentru care v-am adresat şi eu, la rândul meu, un răspuns deschis: http://www.jocurban.ro/2012/09/scrisoare-deschisa-domnului-ionut-oprea-un-profesionist/.
      Este, de fapt, un set de noi întrebări, învârtindu-se în jurul unor principii simple de etică… şi nu necesită neapărat un răspuns, majoritatea dintre ele fiind mai degrabă retorice.

      Gânduri bune şi dumneavoastră.

  13. M-am bucurat citind postul asta de parca l-am scris eu! Bravo, Carla, tot ce ai spus e perfect si la obiect.

    • Carla

      Pai poţi să-l scrii şi tu, absolut întâmplător, fără să fie nicio înţelegere între noi! 😛

  14. Pentru cine se indoieste de felul si scopul cu care se fac campaniile de marketing pe net,poate sa citeasca si aici:
    http://www.slideshare.net/mariussescu/cum-sa-realizezi-o-campanie-pe-bloguri
    sau aici:
    http://www.slideshare.net/zAdeline/campanii-pe-bloguri-1287040

    • Carla

      Mulţumesc, Silvia, pentru susţinere…
      Ţi-am răspuns şi pe blogul tău, dar o fac şi aici: atâta mirare şi încântare la toată lumea, vis-a-vis de igiena şi tehnologia din fabrică, de parcă ne-am fi teleportat în timp, pe vremea comunismului, când noi nu aveam de nici unele şi venea câte unul “din afară”, de ne povestea ce curate şi moderne sunt wc-urile benzinăriilor din Germania, iar noi îl ascultam toţi cu gura căscată… 😛

      Serios acum, chiar se aştepta cineva să găsească acolo mizerie (măcar pentru că era anunţat un grup de vizitatori şi tot s-ar fi făcut curăţenie “pe unde trece popa” şi angajaţii şi-ar fi pus o tichiuţă pe cap) sau paragină (într-o fabrică a unui lider de piaţă)? 🙂

      • Felicitari pentru acest post!

        Ma enerveaza si pe mine la culme cand vad cum se minuneaza toti bloggerii de curatenia din fabricile pe care le viziteaza. Asa a fost cu Danone, cu Lay’s, cu Farmec… Povestesc de niste norme elementare de igiena, in conformitate cu legea, de parca ar fi ceva nemaintalnit.

        • Carla

          Alina, se pare că lumea se împarte în două categorii: cei care se miră şic ei care nu se miră. Iar cei care se miră par să o facă doar pentru a-i convinge şi pe ceilalţi miraţi cât de bine şi frumos e… 😉

  15. Elena

    Bravo!
    Minunat articol!
    O mama care face iaurtul in casa.

    • Carla

      Elena, suntem probabil o grămadă de mame care facem iaurtul în casă. 😉

      Aproape de noi (sau parte dintre noi) sunt cele care aleg cu atenţie iaurturile din comerţ, pe baza ingredientelor conţinute şi a principiului “celui mai mic rău”.

      Apoi sunt cele care nu ştiu ce să aleagă. Dacă cineva le-ar explica un ABC al ingredientelor din produsele lactate, poate că şi-ar schimba multe din obiceiurile de consum.

      Iar la extrema cealaltă sunt cele convinse că un Danonino este gustarea perfectă pentru bebeluşul lor! Şi noi suntem “nebunele”. 😀

  16. Impecabil scris, mi-a placut mult tare. Felicitari!

    • Carla

      Mulţumesc, Valentina.

      Mă bucur că ai lăsat acest comentariu, pentru că am descoperit site-ul tău şi mi-a plăcut mult să-l răsfoiesc… Te felicit pentru postările atât de frumoase şi-ţi urez la fel de multă inspiraţie şi pe viitor!

  17. Citisem si eu acel articol despre vizita mamicilor la fabrica si m-am cutremurat.Multumim ca ai luat pozitie!

    • Carla

      Cu mare plăcere, Zina. Cineva trebuia să o facă, am avut o intuiţie că voi fi în asentimentul şi altor părinţi… şi uite că nu m-am înşelat deloc.

      Doamne-ajută să aibă un impact pozitiv în ceea ce priveşte derularea de campanii de acest fel pe bloguri. Eu asta mi-aş dori.

  18. O viitoare Mamica

    Doamna, va felicit pentru acest articol, mi-ati citit gandurile!
    FELICITARI!

    Madalina

  19. Manu

    Se pare ca toate care apreciati randurile scrise de CARLA luati pozitie in fata practicilor dubioase de a ni se influenta (manipula) alegerile si/sau crezurile! Asa ca, felicitari tuturor care au curajul sa-si afirme opiniile, indiferent da parerea majoritatii. E ceva sa stii ca mai sunt si altii cu “coloana vertebrala” printre noi…

    • Carla

      Manu, ştim cu toţii celebra sintagmă “Trădare, trădare… dar s-o ştim şi noi!” 😛

      Căci atunci când eu am încredere într-un blogger şi încrederea îmi este înşelată voluntar, mi-ar plăcea să-mi pot da seama de asta şi să mă reorientez în simpatii. Ţine de protejarea pielii proprii.

      Pe de altă parte, pusă în faţa unei reclame transparente şi corect semnalată, nu am nicio problemă să o ignor – dacă produsul nu-mi place sau nu mă interesează, fără a pune la îndoială gusturile persoanei respective şi fără să mă intereseze câştigul său de pe urma acelui advertorial.

      Iar reclama făcută pe gratis, mai ales atunci când tu personal nu eşti fan al produsului respectiv, mi se pare de-a dreptul hilară! 🙂

  20. Carla,
    ma declar (iar) fanul tau infocat.
    Mai am putin si ma tatuez pe tema asta.

    Postarea e absolut impecabila. Iar mentiunea preferata (de mine) este “Şi vorbiţi-mi, suav, despre guma de guar…” :))

    Referitor la laptele praf adaugat in produsele lactate – aud ca e din cauza unei norme UE, care impune un continut minim de proteine; care continut minim de proteine nu se obtine asa usor (tre’ sa hranesti diferit si mai costisitor vacile) deci, iaca, lapte praf…
    Nu am verificat detaliile, asa incat mentiunea trebe tratata cu un grad de precautie.

    • Carla

      Uf, săr’mâna Doamnă! 😛

      Pot trăi şi pot dormi foarte bine noaptea cu faptul că smântâna ce o cumpăr din comerţ are, iarna, un adaos proteic, necesar pentru a scoate biata vacă din impas…
      Da’ nu e mai simplu să ni se explice asta transparent, direct, în cadrul unei campanii publicitare care să ne informeze DE CE se folosesc anumite ingrediente în lactate şi DE CE nu sunt ele atât de nocive pe cum suntem tentate să credem, victime ale unor “legende urbane”? În loc să ni se bage pe gât cât de sănătoasă şi echilibrată este o băuturică CU GUST DE căpşunici, sau o gustărică cu iaurţel, ciocolăţică şi biscuiţei? 😉

  21. M-am bucurat mult sa vad articolul tau, dar mai ales indemnul catre cei care mai trec prin fabrica de a pune intrebari. Personal eu mi-as dori sa mearga cineva si sa le spuna (de la obraz) ca manipularea copiilor este una dintre cele mai mizerabile forme de marketing, in ciuda curateniei exemplare din sectie. Sa plimbe toata populatia Chinei prin fabrica, sa-i puna pe toti sa-si faca bloguri si sa le faca osanale, dar sa scoata personajele din desene animate de pe ambalaje.
    Acum sa fim seriosi, nu i-am cumparat copilului sampon din patru litere ca vuia blogosfera mamiceasca de recomandari pozitive, nici nu mi-am schimbat antivirusul sau telefonul, dar de cate ori ajung la raionul de iaurturi in hypermarket si vad mamicile sortand iaurturile in cautarea lui Spiderman sau ale vreunei printese pe placul odraslei, am asa un nod in gat…
    Si ar mai fi o intrebare, oare cei care lucreaza acolo ce fel de lactate mananca?

    • Carla

      Cristina, foarte corecte observaţiile tale…

      Tot lecturând ieri şi azi materiale generic intitulate “O zi la fabrica Danone” sau variaţiuni pe temă, am descoperit şi comentarii interesante. Ai să fii dezamăgită (:P), se pare că angajaţii Danone consumă la greu produsele companiei lor, în pauza de masă. Mai ales pe cele ce se pretează a fi servite ca desert (iaurturile cu fructe). Probabil li se dau şi lor, gratis, cum li se dau şi celor ajunşi în vizită acolo. 😉

      Asta spre deosebire de angajaţii Tnuva, de exemplu, despre care am citit că nu ar da în veci copiilor lor produse făcute de ei. 😀

      Şi eu am aceeaşi mare problemă vis-a-vis de politicile mizerabile de marketing ale gamei pentru copii… E inexplicabil pentru mine să ştiu că oameni de acest fel dorm liniştiţi noaptea, în ciuda faptului că fac un rău benevol miilor de copii consumatori de Danonino şi alte păcăleli.

  22. carmen

    Felicitari pentru articol!

  23. La o companie privata nici nu te poti astepta la altceva, dar ignoranta sau delasarea parintiilor, care aleg sa-si drogheze copiii cu zahar, nu mi se pare deloc scuzabila, de nici o campanie publicitara fie ea si agresiva.
    In schimb despre imfamia unor nutritionisti “reputati”, care dau lovitura de gratie, dezinformand intentionat populatia, nu am cuvinte necenzurabile de spus. Asa ca tac.

    • Carla

      Crossthelimit, eu aş apune că răspunderea aparţine fiecăruia dintre noi, atunci când vorbim de un lanţ de propagare a informaţiei… Nu toţi părinţii au capacitatea, timpul şi resursele pentru a fi corect şi complet informaţi via-a-vis de un domeniu atât de amplu cum e nutriţia. Şi atunci, pentru cei bine-intenţionaţi dar nu foarte bine informaţi (şi care dintre noi am putea spune că ştim sau înţelegem totul?), orice informaţie incorectă sau trunchiată poate deveni o capcană.

      Aceste capcane le pun atât nutriţioniştii aflaţi în slujba revistelor/editurilor, cât şi departamentele de marketing ale companiilor producătoare. Dacă reclama la Danonino îţi spune că această gustare e alimentul perfect pentru dezvoltarea armonioasă şi sănătoasă a copilului tău, iar un pediatru îţi confirmă asta, poţi fi tentat să mizezi pe autoritatea unor “specialişti” mai mult decât pe ceea ce simţi tu că stăpâneşti, ca informaţie.

  24. nice post 🙂 si eu as intreba daca as merge la danone:) eu prefer sa iau iaurt simplu, daca nu fac acasa, si sa mixez ce fructe am pe acasa in el. si daca simt nevoia, pun un pic de miere. dar da, e cam mult zahar in iaurturile cu fructe..

    • Carla

      Sigina, dacă ajungi vreodată acolo, ar fi util să iei o listă de întrebări cu tine. 😉
      Un iaurt cu fructe proaspete şi puţină miere e chiar mai simplu de făcut ca şi mersul la alimentară, însă multe mame au o mare problemă să înţeleagă asta.

  25. Bine te-am regasit!
    Am citit articolul, nota 10, ca de obicei! o sa revin sa citesc si comentariile, si “scrisoarea” 🙂

    Mentionez ca suntem consumatori de iaurt facut in casa! 😀

  26. Oana T

    Buna Clara! Felicitari pentru articol! Se pare ca lumea nu realizeaza ca este NORMAL, FIRESC si CONFORM legii sa fie curat intr-o fabrica care produce chestii de mincat!
    Clara spune-ne cum faci tu iaurtl in casa si ce la te din comert folosesti.
    Te imbratisam,

    • Carla

      Oana, aceeaşi impresie o am şi eu, vis-a-vis de normalitate… dar uite cum noi suntem ciudate, de fapt. 🙂

      În legătură cu iaurtul, eu prefer să fac chefir, cu ciupercă. Gustul final e aproape acelaşi, însă concentraţia de probiotice e mult mai mare în cazul chefirului. Nu prea folosim lapte din comerţ. Aici, la Sibiu, avem norocul de a ne aproviziona cu lapte proaspăt de la o văcuţă din apropiere, ce paşte iarbă proaspătă pe dealuri… Din acest lapte consumă şi fetele dimineaţa şi seara, şi tot din el facem chefir şi brânză dulce. În rare ocazii cumpărăm de la dozatoarele de lapte proaspăt sau din comerţ lapte pasteurizat. Nu am preferinţe la mărci, dar sunt relativ obişnuită cu Napolact-ul, din anii cât am locuit la Cluj…

  27. Oana T

    Lapte din comert folosesti

  28. Eu nu pot intelege de ce ai dori sa cumperi asa ceva PENTRU COPILUL tau? Chiar pentru tine. Nu e vorba de un produs alimentar greu de gatit acasa, incat sa accepti tabelul lui Mendeleev doar ca nu ai chef/stiinta sa-l gatesti.

    Un iaurt se face simplu, din LAPTE. Atat. De preferat de la un taran pe care-l cunosti. Noi bem de peste 10 ani lapte de la un timp care ‘serveste’ tot cartierul. 3 lei litrul de lapte proaspat muls, cu smantana groasa si buna.

    Il lasi la ‘acrit’, eventual pui o lingura de iaurt, sa-l ‘strici’ mai repede. Se face de enspe mii de ani si se face acasa, in juma’ de zi.

    Iaurt de fructe? Cumperi ceva zmeura proaspata, o ‘blenduiesti’ si o pui in iaurt. Si garantat bate la gust orice bifidus-ul lui peste.

    Admir campania si sincer mi-ar fi placut si mie sa vad fabrica, in conditiile in care sunt mare amatoare de ‘how it’s made’. Dar iaurtul tot in casa prefer sa-l fac.

    • Carla

      Hei, Dojo! 🙂 De vreme bună n-am mai schimbat direct o vorbă…

      Ca să fiu ontopic, eu – ca mamă – pot înţelege că un părinte prost informat (aka “informat” exclusiv din reclame tv şi din “degustări” cu scobitoarea la raionul de lactate sau mezeluri) poate considera că oferind asemenea produse copilului îl ajută să crească maaare-maare! şi să aibă oase sănătoase (sau ce spun reclamele la Danonino).
      Mi-e greu, însă, să pricep cum un părinte informat, sau măcar cu acces liber la informaţie (familiarizat cu utilizarea unui motor de căutare), alege să meargă pe mâna unor produse preparate cu atâtea adaosuri, când soluţia naturală – exact cum ai spus şi tu – este atât de la îndemână, atât de sănătoasă, atât de ieftină! Şi mă surprinde, totodată, ironia şi autosuficienţa cu care sunt primite opiniile “pro-lactate-făcute-în-casă” (:P), ca şi cum a zdrobi un fruct şi o lingură de miere într-un iaurt (sau un fruct cu o lingură de brânză dulce şi una de smântână; sau un iaurt cu o mână de stafide şi una de fulgi de ovăz; sau whatever) te face un fel de sectantă într-ale mâncatului sănătos, respectiv o pierzătoare de vreme care are TIMP de asemenea exagerări!:D

      Dar preferatul meu rămâne argumentul copiilor care fug la vitrina cu Danonino şi nu pleacă, dom’le, acasă, fără cutiuţa lor de sănătate! Şi dacă lor le place păhărelul acela viu colorat, cum să nu le dăm?! 😉

      • He he, oare de ce nu-mi e straina discutia despre “sectanta” care merge cu evanghelizarea mancatului sanatos?! Pe mine cel mai mult m-a amuzat cand am fost intrebata daca faptul ca fac alegeri sanatoase pentru copilul meu (respectiv nu-i dau lactate din comert) ma face o mama mai buna. Ce sa raspund? De fapt mi se raspunsese deja ca “nu”. Oricum astazi cred ca am ajuns la punctul termic de pasteurizare si va rezulta un articol despre lacatate,chiar nu mai pot cu “branzica sanatoasa pe care doar copiii buni si cuminti o mananca”.

        • Carla

          Miruna, nimic nu ne face mame mai bune, în ochii celor care ne-au pus o etichetă deja…

          Pe mine mă deranjează tipul acesta de ignoranţă. Eu nu încerc să “evanghelizez” pe nimeni (mi-a plăcut exprimarea ta :P), însă atunci când sunt întrebată şi răspund cum fac eu, mă supără să fiu luată peste picior, pe motive de exagerare sau de prea mult timp liber. 🙁

  29. Carla draga, felicitari pentru postarea asta curajoasa. ai scris-o mai demult dar eu de-abia azi ti-am luat blogul la rasfoit 🙂
    si pe mine m-a amuzat in acea perioada avalansa de articole despre fabrica respectiva si chiar ma gandeam, cum de mamici care le cunosc (din on-line bineinteles) cu gusturi ptr hrana sanatoasa, au ajuns sa omita niste aspecte in articolele lor. Pe parcurs nu m-am mai mirat deoarece mi-am dat seama ca fiecare interes e purtat de un fes. sau de mai multe. Din campaniile acestea reiese un scop clar, si corect zic eu: fiecare castiga. blogger-ul castiga mai multi cititori, compania respectiva, mai multi consumatori.

    Si eu imi pusesem in gand sa scriu un articol de genul acesta, insa sti ce m-a facut sa renunt? tocmai anonimatul meu, ca sa zic asa in raport cu blogurile sustinatoare a produsului respectiv. Tocmai de acea initiativa ta este una laudabila si de transmis mai departe.

    Eu, de pe vremea cand lucram in comert, am ramas cu un gust amar in legatura cu produsele preferate si ultralaudate 🙁
    Am avut ocazia sa interactionez cu oameni din interior, care aveau cunostinta despre ingrediente din care se fabrica minunatele produse care ajung pe raft si de acolo la noi pe masa si in lingurita copiilor nostri.
    De atunci, am renuntat la anumite produse chiar daca ptr mine erau gustoase/ convenabile/practice si le-am inlocuit pe cat posibil ce varianta lor obtinuta in casa, sau pe cai mai naturale. la unele am renuntat de tot si nu am pierdut nimic. ba chiar, ma simt castigata.
    Vreau sa adaug faptul ca acei angajati ai firmelor respective nu foloseau acele produse ca hrana ptr familia lor, desi aveau ocazia.
    Deci… un om informat si in cunostinta de cauza, face altfel de alegeri. Si nu doar atat. dar ii pune in tema si pe ceilalti.

    • Carla

      Cu întârziere, îţi mulţumesc şi eu pentru mesaj.

      Aceeaşi surpriză am avut+o şi eu, la vremea respectivă, regăsit atâtea articole de gen pe blogurile unor persoane cât se poate de integre.

      Sincer, în momentul când am scris acest text nu mi-a trecut nicio clipă prin minte că va provoca un val atât de mare în mediul online. Mă simţeam şi eu o simplă anonimă, deranjată de o problemă oarecare. Mă bucur, însă, că am găsit ecou la atâţia părinţi… e un semn bun, o speranţă pentru copiii noştri!
      M-a surprins, totodată, ironia cu care a fost primit postul meu în rândurile unor mame pe care credeam că le cunosc virtual. Nu e o problemă că avem preferinţe culinare diferite, nu m-aş putea supăra pe nimeni doar pentru că alege să consume în familie produse care mie personal mi se par nesănătoase. M-au deranjat însă atacurile la persoană şi mai ales băşcălia aceea ieftină, rezultat al unor replici date în pripă, în lipsa unor argumente de bun-simţ. În fine, s-a mai cernut puţin lista mea de cunoştinţe virtuale, amin!… 🙂

Trackbacks/Pingbacks

  1. Ionut Oprea » Scrisoare deschisa doamnei Carla, o mamica a carei parere o respect - [...] Sunt Ionut Oprea, cel mai mare sustinator al blogurilor romanesti si in acelasi timp directorul general al agentiei STANDOUT.…
  2. Recomand | De azi… - [...] Despre produsele Danone – in special cele pentru copii “Vorbiti-mi, pe larg, despre sintagma atat de frecvent folosita in…
  3. Mic followup la Danone | nwradu blog - [...] O vizită virtuală în fabrică Danone şi răspunsul [...]

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *