Un fleac… le-au ciuruit!

Apr 21, 2012 by

Un fleac… le-au ciuruit!

Adormisem, toate trei, într-un dulce somn de dupamiază. În restul casei se instalase (ah, dacă aş fi ştiut!) liniştea aceea totală, când toată lumea a plecat undeva, fără să spună nimic, ca să nu ne strice somnul… Îmi amintesc că, la un moment dat, parcă le-am simţit ridicându-se de lângă mine, dar ar putea fi la fel de bine un simplu vis. Oricum, mişcarea lor nu m-a trezit, ca niciodată!

M-au trezit, însă, două glăscioare mieroase, alintându-se…

– Maaaama… Maaama…

Apoi două palme mici şi umede s-au lipit de obrajii mei.

Am deschis ochii, parcă presimţind ceva. În faţa mea, Sofia tolănită turceşte pe aşternuturi, cu gura plină de gălbenuş, cu genunchii, palmele şi şosetele pline de ou sfărâmat. Am sărit din pat, nimerind cu propriile-mi tălpi într-o salată de ouă… Întreg covorul era plin de ouă roşii sfărâmate în pumni, holul casei asemenea, iar bucătăria…

Am evaluat, mental, pagubele… Îmi aminteam că la momentul culcării noastre Buni tocmai fiersese o oală mare cu ouă, să tot fi fost vreo 30, pe care începuse să le vopsească pentru Paştele Morţilor, de mâine zi. Pe masă, pierdute între sfărâmături, rămăseseră intacte vreo şase-şapte. You do the math.

În tot acest timp fetele ţopăiau de zor în jurul meu, continuând să calce în picioare ceea ce rămăsese încă nezdrobit şi nepresat bine în covoare…

Am sunat-o pe buni… cu jumătate de gură am anunţat-o că nu mai are ouă şi că ar fi bine să-şi cumpere altele, înainte să se întoarcă de la cumpărături. God help us!

Le-am certat pe fete, le-am explicat într-o mie de feluri că au făcut o prostie, că mami va trebui să cureţe acum în urma lor în loc să ne jucăm afară, că buni a muncit degeaba şi se va supăra tare, că nu mai avem ouă, că o să le doară burtica… etc. M-au ascultat serioase, aprobându-mi fiecare cuvânt ca şi cum aş fi avut toată dreptatea de pe lume. Apoi, mai târziu, după ce buni a terminat de vopsit o nouă tură de ouă, s-au repezit la ele ca şi când mai devreme nu s-ar fi întâmplat nimic. Halal învăţătură! 😀

Apoi m-am apucat să adun… nu ştiu cât le-a luat lor să facă asemenea mizerie, dar eu am avut nevoie de mai bine de două ore ca să fac curat în urma lor.

Iar acum câteva sfaturi gospodăreşti pentru cei păţiţi, ca mine.

Nu încercaţi să aspiraţi sau să măturaţi ouăle sfărâmate pe covor, cât sunt încă umede. Mizeria se va lipi de perii măturii sau ai periei aspiratorului şi se va întinde pe toată suprafaţa covoarelor, creând un dezastru şi mai mare. Adunaţi cu mâna şi cu multă răbdare toate bucăţile ce se pot desprinde de pe covor, oricât ar fi ele de mici; apoi, cu un cuţit cu lamă subţire, încercaţi să “tăiaţi” (să desprindeţi) firimiturile presate în ţesătură. Lăsaţi să se usuce câteva ore ceea ce rămâne impregnat în covor… după care aspiraţi direct cu tubul aspiratorului, fără a folosi peria, insistând pe fiecare porţiune până când se desprind toate resturile rămase. Dacă mai rămâne ceva, abia acum se poate chema la atac o perie şi puţină apă cu detergent de covoare, sau un amestec de apă cu oţet. Se freacă bine, se lasă să se usuce, se aspiră temeinic. Şi tot asa, până nu mai rămâne nicio urmă. 😀

Dacă aţi avut parte, sau mai bine zis nu aţi mai avut parte 😛 de un ou moale, sau un ou crud, petele de gălbenuş se curăţă cu glicerină caldă, iar apoi locul se spală bine cu apă şi săpun / detergent special pentru covoare. N-am încercat eu, dar aşa m-a sfătuit dom’ Google.

Revenind la măzărichile mele… cât de rău li s-ar putea face de la 23 de ouă fierte?!

16 Comments

  1. Mihaela

    Cel putin vei avea ce sa le povestesti cand vor fi mari, va veti amuza cu siguranta.
    Cred ca fetitele vor fi bine, cu siguranta mai mult au dat pe jos, decat sa manance..

    • Carla

      Mihaela, din fericire fetele n-au avut nicio indigestie, probabil chiar au fost mult prea preocupate să sfărâme atâtea ouă, în loc să le şi mănânce…

      Şi abia aştept să le povestesc, atunci când vor fi mari! 😀

  2. 🙂 🙂 🙂 Din afara e chiar distractiv! 🙂

    • Carla

      Şi din înăuntru este… dacă ai simţul umorului şi un calm bine stăpânit! 😀

  3. corina

    am ris cu mare pofta…

  4. Doriana

    cand am pornit clipul , fetita mea , Antonia de 7 ani a venit si m-a intrebat : ce s-a intamplat , ca in urmatoarea secunda , sa exclame : o , frate … :))

  5. asa sunt copiii si trebuie sa-i iubim si la bine si la rau

    • Carla

      Sigur că îi iubim cu tot cu bune şi cu rele… mai ales că relele încă sunt departe de a fi venit peste noi! 😉

  6. mie imi place ca ai mai putut face poze dupa 🙂

    • Carla

      Lumi, ca orice mamă responsabilă, întâi am pozat, am filmat şi am pus pe FB, iar abia apoi m-am apucat de curăţat… în fond, ce se putea întâmpla mai rău de atât?! Ce rost avea să mă mai grăbesc? 😀

  7. Si eu am ras cu lacrimi.Foarte bune sfaturile de curatat ouale :)).Am retinut.Si eu am un mic fan: mami oua poc poc :)) nu conteaza cum le facem poc poc.A prins chiar si un ou crud pe care l-a facut poc poc.

    • Carla

      Ioana, am păţit-o şi noi cu oul crud… şi nu o dată! 😀 Sper să nu ni se întâmple şi cu un cofrag întreg!…

      Cât despre sfaturile de curăţat ouăle… chiar sper să fie de folos cuiva, pentru că eu la momentul respectiv am căutat pe net şi nu am găsit nimic care să mă inspire, deci a fost nevoie să improvizez…

  8. Cris

    Doamne ce distractie o fi fost! :))

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.