Dragă buni Emi,

Mar 9, 2012 by

Mama zice că ar trebui să ne pară rău, dar nu am mai avut răbdare până mâine, când ar fi trebuit să ne întâlnim şi să-ţi oferim un mic cadou de Ziua Mamei (şi-a Bunicii).

Ca să înţelegi ambiţia noastră, mama a făcut tot posibilul să ne ţină la distanţă de punguţa-cadou în care am intuit noi că se ascundea ceva de preţ… Aşa că, preţ de zile întregi, am tot cotrobăit prin dulapuri şi sertare, în căutarea “fructului interzis”. Degeaba. Mama, mereu vigilentă, reuşea de fiecare dată să fie cu un pas înaintea noastră şi să ascundă în alt loc cadoul, chiar înainte să punem noi mâna pe el. Nu se face aşa ceva! Nu unor copii curioşi ca noi…

Aşa că ne-am înverşunat.

Păi spune şi tu! Nu era mai bine să ne fi lăsat de la început să ne jucăm cu batonul ăla colorat, ca un creion, la care mama-i spune “ruj” şi pe care voiam atât de mult să-l încercăm undeva… pe o hârtie, pe un perete, oriunde am fi apucat?! Da’ ce, noi nu suntem copii, nu vrem să experimentăm… să învăţăm din micile noastre descoperiri?!

Dar, în dimineaţa aceasta, norocul ne-a surâs. Am trimis-o pe mama jos, în bucătărie, să ne pregătească laptele de dimineaţă, promiţând că ne uităm cuminţi la desene animate, în dormitor, până la întoarcerea ei. Planul a funcţionat. Mama a plecat liniştită în treaba ei, noi am mimat cuminţenia preţ de câteva secunde şi… imediat ce i-am auzit paşii pierzându-se pe scară, undeva jos, am sărit din pat şi am năvălit peste bagajul ei aproape terminat, pregătit pentru plecarea de mâine. Ştiam noi că undeva acolo, ascunsă între multe haine şi alte nimicuri mămiceşti, vom găsi şi punguţa ta! Stiam!!! Ura, aici era!

Mai departe nu am vrea să detaliem. Am fost foarte ocupate, ştiam că mama va veni înapoi în 2-3 minute, ştiam că timpul de distracie e scurt, aşa că am făcut şi noi ce am putut. Am testat rujul tău pe faţă, în nas, pe hăinuţe, pe aşternutul de pat, pe mobilă, pe jos… câtă mizerie crezi că am avut vreme să facem?!

Buni, dar să ştii că rujul ăla e atât de gustos! Pe cât de roşu, pe atât de aromat! Tot ce regretăm e că nu am reuşit, deşi am încercat din răsputeri, să deschidem şi sticluţa de ojă asortată, ca să facem o treabă completă pe-acolo pe unde ne-am apucat de pictat.

Mama ne-a spus să te întrebăm cu ce iese culoarea aia de pe haine, că deja ne-a spălat treningurile o dată şi mare lucru nu s-a dus de pe ele…

Ah, dar ca să nu spună cineva că nu suntem empatice cu necazul mamei şi nu vrem să ne revanşăm… Cât timp mama s-a chinuit să şteargă urmele de ruj de pe mobile şi podele, noi am coborât tiptil, decise să-i pregătim un mic dejun rapid, cu care s-o împăcăm. Am încercat frigiderul… nu s-a deschis. Ne-am urcat pe masă, apoi pe pultul de la bucătărie… of, nimic lăsat la întâmplare, pe mâinile noastre, cu care să putem meşteri ceva bun! Aşa că nu am avut altă soluţie decât să ne folosim de mâncarea şi apa pisicii, din care am pregătit rapid o supă tulbure, cu găluşcuţe colorate, numai bună de servit direct din castronel! Şi gustoasă tare, crede-ne, am gustat-o noi, cum altfel!

Din păcate, pentru că ne-am grăbit şi graba strică mereu treaba, nu am reuşit să păstrăm prea multă zeamă – ca să ajungă pentru toată familia, pentru că nu ştim cum s-a întâmplat de mare parte dine a s-a absorbit fix pe genunchii noştri… Mda, să mai spună cineva că suntem neascultătoare şi ne jucăm în nisipul pisicii, unde ni se tot spune că nu avem voie să umblăm. Păi n-am umblat, nah! Dă-l încolo de nisip…

Dragă buni Emi, de fapt voiam doar să te pregătim sufleteşte pentru marea provocare ce începe mâine… Păzea, venim!

Cu drag,

ale tale nepoţele – cele mai cuminţi din lume,

Nati & Sofi.

Related Posts

Share This

8 Comments

  1. emi banu

    Abia astept sa veniti. Ne vom descurca noi cumva, o sa ne gasim o ocupatie sa ne umplem timpul cu ceva. Pana atunci ma pregatesc sufleteste. Buni Emi

  2. :))))) ce dulci sunt! 🙂

  3. CRISTIANA

    Te-ai gandit vreodata sa te apuci de scris carti? 🙂

  4. Lavinia

    Doamne cat sunt de haioase!! Rabdare multa sa avem….si la noi am impresia ca e concurs de traznai….ne-am mutat in casa noua si sunt atatea de explorat….in plus , vom scapa cat de curand de ochiul vigilent al lui mami pentru ca ea se va intoarce la serviciu…
    Va pupam cu drag
    Lavinia si buburuzele

  5. Carla

    Lavinia, mulţumim la fel! 😀 Am trecut şi noi prin mirajul mutării în casă nouă, cred că pentru cei mici e o minunată aventură!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.