Poezia cu Nicuşor, pisica, laptele şi oala spartă

Feb 10, 2012 by

Poezia cu Nicuşor, pisica, laptele şi oala spartă

Nu ştiu dacă are alt nume şi cui aparţine. Eu am învăţat-o cândva demult, când eram atât de mică, încât mi-e imposibil să-mi amintesc când şi unde am auzit-o prima oară. Dar, de când mă ştiu, am tot spus-o altor copii şi toţi au ascultat-o cu atenţie şi încântare… Şi, oricâţi ani au trecut, n-am uitat niciun cuvânt din ea!

Cred că am învăţat-o de la mama-mare, una din bunicile mele… De fapt, cred că m-am născut cu ea în minte; face parte din ADN-ul meu! 🙂 Ah, şi cât am mai visat la ziua când o voi putea pune coppilor mei!!!

Acum, cu măzărichile, am succes maxim la culcare… poezioara e suficient de lungă încât să le adoarmă de plictiseală, tot ascultându-mă vorbind… 😀

Poezia cu Nicuşor


Într-o zi de dimineaţă

mama a plecat la piaţă.

Şi i-a spus lui Nicuşor:

“Dragul mamii puişor,

eu mă duc. Tu… fii cuminte!

Ce ţi-oi spune, ţine minte!

Am lăsat ascuns în tindă,

pe dulap, lângă oglindă,

lapte dulce-ntr-o ulcea

să mănânci când ţi-o plăcea.

Dar te uită! Şi-ngrijeşte!

Să nu vină fără veste

pisicuţa mirosind…

că atunci rămâi flămând!

Dară mama cum porneşte

Nicuşor aşa gândeşte:

Las’ să vie! Nu mi-e frică!

O-nvăţ eu minte pe pisică!

Hoaţă mică şi şireată…

stai că iau mătura-ndată!

Şi la pândă Nicuşor

s-a ascuns după cuptor…

Când o vede pe pisică

că se urcă la ulcică,

atunci Nicu…  pleosc!!!…

Deodată,

sare-n ţăndări oala toată!

Şi oglinda s-a ştirbit,

şi pisica a fugit.

Cât e casa… numai lapte!

Şi cioburi împrăştiate!

Nicuşor, prostuţ băiat!

Pentru ce n-ai ascultat?!

Tu flămând, şi oala spartă…

şi pedeapsa te aşteaptă!

20 Comments

  1. Manu

    Superb! Eu nu o mai tineam minte de cand eram mica, dar mama a invatat-o pe Oana la varsta potrivita (acu’vreo 18 ani), asa ca am reinvatat-o si eu pentru urmatoarele doua!!

    • Carla

      Manu, cred că e moldovenească, după urechea mea… sau mă înşel? Să fie doar vraiul vechi, de la ţară…?

      • antonio

        de la bunicul meu o stiam si eu si provine de undeva de prin Suceava. Pe ici pe colo putin diferita, un singur loc unde nu rimeaza este:
        in loc de: “O-nvăţ eu minte pe pisică!” stiam “O-nvăţ eu pe pisică!”

        multumesc pentru completare la ceea ce-mi lipsea. O stiam doar prin viu grai, niciodata n-am vazut-o scrisa.

  2. 🙂 eu nu o stiam dar nici n-am prea avut mamaite care sa ma invete.
    Incerc sa fac un efort sa o invat, apoi testez pe copii, cred ca o sa le placa, chiar daca vor trebui explicate cateva cuvinte.
    What’s with the boobies? (presupun ca te asteptai la intrebare 🙂 )

    • Carla

      Andreea, nu ştiu cât e de grea de încăţat, dar eu mă simt în stare să uit mai degrabă “Tatăl Nostru” decât versuriel astea… aşa de bine le am fixate în minte… 🙂

      Poza e singura pe care am găsit-o, cu pisica mea… că doar e o poezie despre pisică şi ulcică. 😀 E din vremurile mele mai bune. 🙂

  3. Elena

    Faina poezia, faina pisica, cel mai faina esti tu insa, parol!
    Si vremurile cele mai bune is acum, si o sa fii asa faina din nou, o sa vezi!

  4. cristina

    Buna ..da poezia e superba si eu cand eram copil mama imi recita aceasta poezie ….sunt ceva ani de cand o stiu ..felicitari pentru ca a fost data sa fie citita si de alte persoane ….multumim…

  5. Multumesc!Este varianta corecta,caci am mai gasit pe site-ul http://www.copilul.ro/poezii/Nicusor-si-pisicuta-1244.html-j cam gresita

  6. david

    Este o poezie ,care îmi aduce aminte de copilăria mea. Am învățat-o de la bunica mea care e născută în Basarabia , i-ar ea la rîndul ei a învățat-o la școală în a.1937. Tare mult a așteptat sărmană reunirea cu Patria mamă și vorbea cu nostalgie de timpurile celea ,

  7. Maftei

    O poezie foarte frumoasa!

  8. Arcus

    Cind eram mica tata imi recita aceasta poezie,apoi si la copiii mei,si chiar si nepotilor mei,adica la stranepoti.
    Cu parere de rau tata nu mai este in viata,dar aceasta poezie o recitam cu placere!!!

  9. adin

    buna si eu am auzito de la bunica care avea 4 clase si stia sa citeasca si sa scrie si sa socotesca mai bine ca astea cu 12 clase pe timpul ei se invata doar iarna cand nu aveau de treburi la campa cu dascalul din sat pe cartile biserciesti si abecedarul lui ION CREANGA

  10. Emilia

    Eu sunt ardeleanca,o stiu de la mama mea,am invata-to acum 5o dre ani 🙂
    E ineresanta, si acum o repet cu Emma.

  11. Si pe mine m-a imvatat tati aceasta poeziepe care o recit de mos Niculae doar ca e usor him at un vers… <> multumesc totusi pentru postare

  12. Liviu

    Am 70 de ani , poezia am invatat-o in copilarie de la bunica mea nascuta in secolul XIX . Deci e o poezie cu vechime !

  13. Dana

    Si eu o stiu de pe vremea cand aveam 3 ani. Cand ma intorceam cu bunica din vizita de la STRAbunica, trebuia sa urcam un deal. Si ceream in brațe. Iar bunica, intotdeauna imi zicea: hai sa spunem pe Nicusor si apoi te iau in brate. 😉 V.ati prins? Pana terminam poezia de spus se termina dealul. Asta pana am facut vreo 7-8 ani si am inceput sa ma prind. Nu mi.a mai fost greu nici sa urc dealul… ba dincontra. Ca sa n.o mai spun ocoleam singura pe un deal si mai inalt zicand: da-o dracu mamaie ca e lunga rau. Si zburdam pe dealul cel mai inalt in timp ce bunica mea cu greu inainta pe dealul pe care odata ceream in brate. Acum bunica are 86 ani iar eu 41. Ii povestesc toate astea fiicei mele care se amuza teribil si se distrează la auzul poeziei pe care n.am uitat.o inca.

  14. Dana

    Sigur nu. Eu sunt Olteanca get beget. Si o stiu de mititica. Iar acum am 41 🙁

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.