Bronz de septembrie

Sep 13, 2011 by Carla

Până să rămân gravidă, nu-mi imaginam că aş putea lăsa să treacă vreo vară fără să mă desfăt zile bune la plajă, pe malul vreunei mări sau măcar al unei piscine… Vacanţele la mare erau viaţa mea, aş fi putut sta acolo toată vara! De fapt, pentru mine nu e concediu sau vacanţă decât atunci cănd merg la mare.

Ei, dar lucrurile s-au schimbat. În rău. Vara trecută, pentru că măzărichile erau cât un boţ, am evitat expunerea prelungită la soare şi nici nu m-am apropiat de vreo piscină, pentru plăcerea mea. Mai apăsa apoi, pe mine, jugul greu al kilogramelor acumulate în sarcină şi jena de a mă expune, atât de dizgraţioasă, în costum de baie… Visam la recuperări masive vara aceasta, pentru care planificasem – cel puţin ipotetic – o lungă ieşire undeva la mare, plus excapade multe la bazin… şi chiar un curs de înot pentru fete!

N-a fost să fie. Marea e departe, alte cheltuieli au devenit prioritare, pe şantiere nu se dau concedii în sezonul estival, iar surplusul de kg ce-mi dădea bătăi de cap anul trecut s-a dublat. Adio plajă, adio dezmierdare a apei!

Şi totuşi. Există un loc, retras şi plin de pensionari :D, unde am îndrăznit să mă trântesc câteva ore, la plajă… un ştand termal, în Jimbolia, localitate aflată la 40 km de Timişoara, recomandat medical pentru vindecarea diferitor tipuri de afectiuni. Ştrandul are 4 bazine (unul olimpic – din păcate gol în această perioadă, două cu apă “clocotită” şi unul pentru copii), terase, foişoare, băncuţe de plajă, teren de volei pe nisip, teren de tenis, bar, parcare, un spaţiu de joacă cu leagăne şi tobogane pentru cei mici, copaci care ţin umbră (toate la 5 lei intrarea / persoană, 3 lei pentru pensionari, gratuit pentru copii)… excelent pentru ieşiri în familie, mai ales dacă vă şi doare spatele sau altceva! 😛 Fetele şi buni-buni au fost aproape zilnic acolo, în ultimele două săptămâni. Vremea caniculară, apa termală cu aspect şi miros de motorină, nisipul şi liniştea de acolo au fost ingrediente perfecte pentru dimineţile măzărichilor, timp în care eu m-am eliberat şi m-am ocupat de căsuţa noastră.

Zilele trecute, decisă să nu ratez şansa de a pune măcar o dată piciorul într-un bazin, fie el şi cu apă neagră şi fierbinte :D, am pornit în căutarea unui costum de baie adecavt, prin centrele comerciale… tumult de oameni, pregătiri de şcoală, ghiozdane, treninguri, îmbrăcăminte de ploaie, rechizite… nici urmă de produse de plajă. Ca să citez o vânzătoare spirituală: Doamnă, dar dumneavoastră acum umblaţi după costum de baie?! Acum tocmai am adus umbrele! 😀

În cele din urmă, echipată într-un costum băbesc, pe care în anii trecuţi nici nu l-aş fi atins măcar cu vârful degetelor, am ajuns şi eu la plajă… de două ori! Şi, cum vremea pare să ţină cu noi, cred că zilele viitoare o voi comite din nou. Fetele sunt absolut încântate de aceste ieşiri zilnice la apă şi nisip… Abia aştept să le pot oferi marea cea adevărată!