Mamelor din lumea-ntreagă

May 16, 2011 by

La 4 ani – Mama ştie tot.

La 8 ani – Mama ştie multe.

La 12 ani – Mama nu ştie tot.

La 14 ani – Mama mea nu ştie nimic.

La 16 ani – Mama mea ? Ce ştie ea ?…

La 18 ani – Bătrâna asta a copilărit cu dinozaurii…

La 25 de ani – Posibil ca Mama să ştie ceva despre asta…

La 35 de ani – Înainte de a decide, vreau să mă sfătuiesc cu Mama.

La 45 de ani – Precis că Mama poate să mă îndrume…

La 55 de ani – Ce-ar fi făcut Mama în acest caz ?

La 65 de ani – De-aş fi putut să vorbesc despre asta cu Mama…

Rânduri primite de la mama mea.

Related Posts

Share This

6 Comments

  1. Lacri

    Superb 🙂 si cat de adevarat

  2. Anonim

    Foarte frumos si adevarat. Felicitari!

    • Carla

      Felicitări celui care a scris aceste rânduri atât de frumoase…

  3. o alta mama

    de ce lacrimez???? probabil pentru ca fetita mea nu a implinit inca 25 de ani…
    Desi, incepand de la 8 ani pana pe la 18, copilul meu a continuat sa gandeasca “mama stie multe”, dupa 18 de ani ceva s-a schimbat, motivul fiind, evident, o gresala a mea pe care, destul de tarziu, am avut curajul sa o accept si sa o recunosc. Tare mi-as dori sa pot intoarce si schimba ultimii 4 ani si sa restabilesc minunea care exista intre noi… Din pacate nu se poate, si continuam sa ne spunem ca, dincolo de grija si iubirea nespuse pe care ni le purtam, nimic nu s-a schimbat… Falsa iluzie!!
    Of, clar, astazi rabufneste si ma amaraste doar frustarea mea de mama cu copil ce nu mai alearga, ca alta data, spre ea, zicand: “stai sa iti povestesc…”. Copilul a crescut si nu mai povesteste decat esentialul, si evident, desi totul este esential pentru mama, pentru copil raman doar putine lucruri de impartasit (“mami, ar insemna doar sa dau un raport zilnic, atat tot, si nu cred ca asta ne dorim” – ce stie ea ce imi doresc eu!!). Daca as fi putut intui ce va urma, as fi tinut-o langa mine pana … nu stiu pana cand… mereu… pana cand si-ar fi intemeiat o familie, sperand ca asta nu se va intampla atat de curand, sa o pot pupaci si tine in brate zilnic, ca sa nu uite ca intotdeauna eu voi fi “mami” si ea va ramane “fetita”. Acum … astept ca fetita mea sa implineasca 25 de ani, ca sa redevin utila…
    Multumesc, Clara, mi-ai dat ocazia sa imi amintesc ca tare bine ar fi ca mamele sa poata fi mereu intelepte si sa poata stii tot… Eu nu am reusit!

    • o alta mama

      tot eu sunt. Acum vad, am scris exagerat de mult, scuze.
      Si am facut si greseli de ortografie (vad acum, pe ultimul rand: “sa poata sti”… rusine imi este)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.