Glutenul – inamicul bebelușilor?

Oct 14, 2010 by

Se vorbește atât de mult despre gluten și pericolul prezentat de acesta în alimentația bebelușilor, încât am senzația uneori că nimic nu poate fi mai nociv pentru măzărichi și că mai bine le-aș pune în brațe o halcă de porc decât un biscuite cu gluten!

Oroare! Mamele sau pediatrele adepte ale clasicei diversificări m-ar pune la zid pentru gestul meu de acum câteva zile: le-am dat măzărichilor să mănânce câte un colț de pâine ”de oameni mari”!

Pâinea a fost făcută de ”mânuțele” mele (cu ajutorul aparatului de pâine, care a mixat, frământat, dospit și copt pâinea în locul meu, rolul meu limitându-se la a măsura ingredientele… dar orișicum, se premiază inițiativa). Aceasta este pâinea din făină albă de grâu, proaspătă-aburindă și plină de sănătate:

Fetelor le-a plăcut la nebunie, au molfăit pe bucățele de coajă toată ziua, în sfârșit găsind un aliment care să nu le alunece din mânuțe… Inutil să mai spun că n-au pățit nimic, fiind vorba de o pâine făcută doar din făină, apă, sare, drojdie, semnițe de dovleac și floarea-soarelui și o lingură de ulei de măsline (fără alți aditivi folosiți în mai toate produsele de panificație din comerț).

Revenind la gluten, îmi amintesc că de curând o mămică româncă stabilită în Germania s-a dus la farmacie să cumpere biscuiți fără gluten pentru bebele ei, după recomandarea citită pe toate forumurile românești. Farmacista s-a uitat lung la ea și i-a explicat că pericolul glutenului e un mit și că bebelușii ce au peste 6 luni nu mai au nevoie de această precauție inutilă. Binențeles, există copii/persoane adulte cu intoleranță la gluten stabilită medical, însă în afara acestora nu este nevoie să ferim copiii de produsele ce conțin gluten, întrucât nu le dăunează în niciun fel.

Ce este, de fapt, glutenul?

Glutenul (din latină ”gluten” = glue, lipici) denumește generic un complex de componente proteice, de origine vegetală, prezent în cereale (în special în grâu). Proporțiile variabile ale proteinelor care formează glutenul  (din soiuri diverse de cereale) au principala caracteristică de a asigura un anumit grad de elasticitate aluatului frământat și dospit.

Astfel, glutenul este folosit ca și componentă de bază în industria morăritului și panificației, de calitatea acestuia depinzând calitatea produselor finite. Produsele de panificație superioare au la bază făină cu o concentrație mai mare de gluten, aspectul lor fiind mai pufos, mai voluminos, mai ”apetisant” și astfel preferat de consumatorii de rând. În schimb, produsele cu un conținut scăzut de gluten au o un termen de valabilitate mai mic, formă aplatizată, însă o consistență mai fragedă, fiind totodată mai bine tolerate de organism.

Consumul excesiv al produselor cu conținut ridicat de gluten a condus, în timp, spre depistarea tot mai frecventă a unei intoleranțe la gluten, manifestată la anumite persoane. Denumită medical Celiachia (din greacă ”celiac” = durere intestinală), intoleranța la gluten a fost considerată inițial o boală a copilăriei  care dispare în câțiva ani și doar în ultimele decenii, în urma unor cercetări aprofundate, s-a concluzionat că este o afecțiune care persistă pe parcursul întregii vieți. Celiachia nu se vindecă, organismul celor cu intoleranță ”apărându-se” de gluten prin formare de anticorpi. Celiachia, asociată frecvent cu o formă particulară de dermatită (Dermatita herpetiformă Duhring, cu exteriorizare pe suprafața pielii) este o afecțiune a tubului digestiv, caracterizată prin perceperea proteinelor din gluten ca fiind toxice și generând reacții adverse în urma consumului de produse de panificație bogate în gluten. Chiar și pentru persoanele celiace, există un număr limitat de cereale cu spic, dăunătoare: grâul, orzul, secara, ovăzul și hibrizii lor. Alte cereale, precum orezul, porumbul, meiul etc., precum și  derivatele acestora sunt inofensive și pot fi consumate fără restricții.

Dacă există predispoziție genetică, boala celiacă poate apărea la orice vârstă, în special în urma unui șoc emoțional care slabește  imunitatea naturală a organismului. Celiachia este ereditară și necontagioasă. Pe de altă parte, statisticile au relevat faptul că maxim 1 din 100 de persoane suferă de celiachia în țările cu obiceiuri alimentare de consum bogate în gluten, dintre acestea doar o parte din cazuri manifestându-se la sugari.

Cu alte cuvinte, toate precauțiile exagerate sunt inutile… dacă copilul are în bagajul genetic amprenta de intoleranță la gluten,  odată expus la produse bogate în gluten acesta va dezvolta o formă de celiachia, unicul tratament constând în eliminarea completă și definitivă  din alimentație a tuturor produselor care conțin gluten. Totuși, există medici care insită pe utilizarea în alimentația bebelușului a alimentelor cu conținut scăzut/moderat de gluten, considerând că expunerea repetată la agenți patogeni poate conduce, în timp, la dezvoltarea de intoleranțe și alergii.

La bebeluși, celiachia se manifestă în general sub formă acută, crizele incluzând ca simptome: diaree (asociată cu deshidratare și anemie) cu miros extrem de neplăcut, oboseală, stagnare în dezvoltare, abdomen mărit, dezvoltare musculară redusă a membrelor.  Din păcate, nerecunoașterea, diagnosticarea greșită și netratarea adecvată pot avea consecințe letale, glutenul fiind excesiv de toxic, distrugând  mucoasa tubului digestiv .

În forma sa subacută, celiachia prezintă simptome similare formei acute, însă mai scăzute în intensitate, fiind asociate și cu scaune nedigerate adecvat, scădere în greutate sau supraponderabilitate, oboseală cronică, lipsă cronică de vitamine și minerale, scăderea proteinelor din sânge, căderea prematură a dentiției, fracturi repetate, osteoporoză, amorțeli inexplicabile ale extremităților. Simptomele sale se  confundă, de multe ori, cu  malnutriția, anemia, spasmofilia și osteoporoza, tratându-se  astfel inadecvat.

Există și o formă  asimptomatică, caracterizată – după cum îi spune și numele –  prin absența simptomelor digestive și depistată, de obicei, întâmplător, în urma unor investigații specifice, atunci când suspiciunea de celiachia apare în simptomatologia altor boli asociate.

Diagnosticul de celiachia trebuie pus întotdeauna de medicul specialist pediatru, gasto-enterolog sau dermatolog, în urma unor analize de anticorpi specifici celiachiei. Atenție, însă! Nu se recomandă eliminarea glutenului din alimentație până la stabilirea unui diagnostic exact, lipsa glutenului afectând rezultatele analizelor de laborator!

Uniunea Europeană obligă etichetarea fiecărui aliment în ceea ce privește existența glutenului în compoziție, normativ inclus în Codex Alimentarius Revised standard 1999. Totuși, evitarea produselor cu conținut ridicat de gluten nu este întotdeauna suficientă pentru o bună sănătate, deseori glutenul fiind substituit din alimentele prin alți lianți și aditivi alimentari periculoși.

Mai multe informații despre gluten și celiachie pot fi găsite pe situl oficial AOECS (Association of European Coeliac Societies), organizație care reprezintă interesele cetățenilor europeni care au intoleranță la gluten.

Glutenul este des folosit în alimentația vegetariană, vegană sau budhistă, ca substitut al cărnii, datorită proprietății sale de a absorbi lichidele și gustul alimentelor alături de care este gătit, devenind foarte gustos (similar soiei).

Revenind la alimentația bebelușilor, recomandările medicale insistă asupra evitării consumului de cereale cu gluten până la vârsta de 6 luni, vârstă minimă recomandată – de fapt – pentru începerea diversificării. După această vârstă nu sunt necesare precauții suplimentare.

Sigur că este mai sănătos să consumăm alimente sărace în gluten pe tot parcursul vieții (există chiar diete speciale care au la bază acest principiu de alimentație), însă în ceea ce mă privește prefer să elimin orice suspiciune de intoleranță la gluten cât mai devreme, oferind măzărichilor alimente fără restricții, decât să ne confruntăm cu o asemenea problemă mai târziu, când alimentația este mult mai variată și implicit sunt mai greu de eliminat toate produsele ce conțin gluten din obiceiurile alimentare ale copilului. Oferindu-le acum fetelor o coajă de pâine făcută cu făină de grâu pot observa mult mai ușor simptomele specifice descrise anterior, care apoi să fie analizate medical, decât să confundăm ulterior o manifestare acută a intoleranței la gluten cu o indigestie alimentară, o enterocolită sau alt diagnostic pus incorect de un medic nepriceput.

Și nu uitați: chiar și o simplă napolitană oferită copilului la grădiniță poate declanșa o criză de celiachia, pe fondul unui stres emoțional crescut. Dacă cunoaștem simptomatologia acestei boli, putem recomanda chiar noi – părinții – efectuarea unui examen de laborator concret.

15 Comments

  1. ayandari

    painea asta a ta mi-a placut la nebunie, a mea nu iese atat de coapta si iese mult mai inalta, nu-mi dai niste cantitati exacte la reteta asta, pls???

    • Lăsând la o parte meritul photoshopului :D, rețeta e din ”cartea de bucate” a aparatului de pâine:

      1 și 1/3 măsuri apă
      3 și 1/3 măsuri făină albă
      1 lingură ulei (de măsline pun eu)
      1 lingură sare
      1 linguriță zahăr
      1 plic de drojdie uscată
      semnițe după preferințe – dar semințele trebuie adăugate abia după ce aluatul a dospit o oră… aparatul meu are un semnal sonor pentru momentul când începe să frământe a doua oară și se pot adpuga semințele.

      În plus, eu la finalul programului clasic (de 3 ore), îi mai dau o dată comanda ”bake” și opresc aparatul când crusta e mai aurie, altfel iese destul de ”palidă”.

      • ayandari

        deci secretul asta este, la final mai bagi un “bake” :-)) Multumesc mult de tot pentru secret.pup

  2. Mi se pare un gest normal.Eu una am fost sfatuita de pediatra ca i pot da din start cu gluten , riscurile unei alergii fiind ffff mici , chiar pana in 6 luni.I am dat de cateva ori cereale fara gluten , nu gaseam biscuiti , dupa care am trecut la biscuiti clasici.Si n a patit nimic ;).Painica ta chiar mi a facut pofta ;).Arata super!

    • Și mie mi se pare un gest normal, însă sunt atâtea mămici care cad în ”patima” controlului excesiv al alimentației bebelușului fără a înțelege că, uneori, pot face mai mult rău decât bine copilului lor…

      Sper ca rezumatul meu să fie de folos unora dintre ele. Mie categoric mi-a fost.

  3. alina downunder

    Foarte bine scris. Si total de acord. Excesele nu sunt bune catre nici o parte.
    Iar apropo de gluten, eu am o vorba – saracii italieni, cred ca sunt multi celiaci pe la ei … :))

    • Mulțumesc pentru apreciere, sper sincer să fie util cât mai multor mămici și nu numai.

      Cât despre italieni, ferice de ei și de obiceiurile lor culinare, mult mai sănătoase decât ale noastre!

  4. Inainte de Maria, auzisem de dusmanul – gluten care trebuie evitat cu orice mijloace. 🙂 … Acum roade Maria la colturi de paine si covrigi…. 🙂
    La capitolul paine nu sunt asa harnica precum esti tu, insa am fost salvata de un magazinas din zona, care produce paine pe loc si in fata clientilor… si chiar nu pun aditivi in ele. Si pretul e pe masura… insa ce nu facem noi pentru sanatatea noastra. Sa nu mai zic si de gust… sau de miros… 🙂 Covrigei ii iau simpli – rotunzi fara nimic pe ei. Daca din painica mai si papa un pic, covrigii doar ii roade si daca se inmoaie prea tare i-l iau si ii dau altul.
    In alta ordine de idei, painea ta chiar arata bine!!! 😀

    • În curand voi scoate și eu ”artileria grea” la înaintare… și o să mă apuc de testat și inventat rețete speciale de pâine/covrigi/biscuiți/alte uscături pentru bebeluși… Nu-mi place deloc ce se găsește pe piață, mă ia cu transpirații citind lista de ingrediente!

      Deocamdată nu m-am apucat de treaba asta, câtă vreme măzărichile doar înmoaie câte un colț de pâine în guriță… e mult de muncă și nu dispun de chiar atâta timp liber, prefer să fac asta atunci când întradevăr vor mânca din respectivele produse.

      p.s. Mi-ai făcut o poftă cu covrigii ăia… parca-ș fi gravidă încă! 🙂

  5. Foarte utile informatiile.

  6. Amira, cu mare plăcere! Sper să-ți iasă! 😉

  7. RamonaI

    excelent tot articolul. Bravo Carlitos 🙂

  8. Lilipala

    mi-a placut extrem de mult articolul, e complet si pe intelesul tuturor. eu sunt in masura sa va povestesc cat de mult sufar, ca sotie si mama, din cauza acestei…boli.
    sotul meu este diagnosticat cu celiachie, copiiI mei abia au fost testati, momentan testele au iesit negative. traiesc cu spaima in suflet ca oricand pot manifesta simptome de intoleranta. ce este aiurea la noi, e ca aceste produse gluten free nu prea se gasesc in magazine, iar acolo unde se gasesc sunt extrem de scumpe.
    iar painea facuta din faina fara gluten e groaznica la gust…
    e o bola parsiva in care ajungi cititor de etichete, nu ai voie bors din tarate, malt (toti fulgii de porumb au extract de malt, stiti? e aberant…), condimente pt supe, bere, anumite sortimente de ciocolata…etc.
    e f greu de trait cu aceasta afectiune…

    • Lilipala, mă bucur că ți-a plăcut articolul.

      Îmi pare rău de boala soțului și sper să nu se activeze și la copii… Mi-am dat seama câte restricții sunt necesare, mai ales că industria noastră alimentară folosește gluten în mai toate produsele…

      Vă doresc sănătate!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.