Măzărichile și Maia
[slideshow]
Maia este prietena noastră.
Nu vă uitați la noi că suntem mici… ne știm cu Maia de când ne știm cu mami!
Maia ne-a fost vecină de pătuț în centrul de prematuri… Se dusese vorba printre noi, copiii, că are un păr negru, lung și electrizat cum rar văzuse cineva pe acolo! Știți cum e… când trebuie să stai cu săptămânile internat undeva, vrei-nu vrei ajungi să-ți faci confidențe cu ceilalți pacienți, vecini de pat… ajungi să le asculți istoriile de viață, povești mai mult sau mai puțin interesante, în cazul nostru mai puțin, având în vedere că nu prea aveam multe de povestit, cu excepția întunericului cald și ud din burtică…
La fel ca noi, Maia s-a născut mai devreme și a trebuit să pape muuuuuuuuuuuult și bine, până să plece acasă și ea! Ne-amintim că în săptămânile de ședere acolo, Nati și Maia au făcut mereu concurs, care ia mai mult în greutate… În unele zile învingea Nati, în altele nu… Acum că am crescut și suntem persoane responsabile și capabile să accepte cruda realitate, trebuie să recunoaștem: Maia s-a născut după noi, dar ne-a întrecut pe amândouă!
Am cunoscut-o pe Maia pentru că mămica ei i-a ținut bună companie la mami, în acele săptămâni… Și-au omorât timpul împreună, au râs și au plâns, au povestit, s-au împrietenit. Așa că, vrând-nevrând, a trebuit și noi șă ne împrietenim cu Maia! 😀
Și ne e dragă tare. Maia e cuminte, frumoasă, guralivă și activă… ca și noi!
Maia a venit într-o zi însorită în vizită la noi. Ne-am pozat împreună, ne-am jucat, ne-am ciupit, am chițăit… am făcut tot ce trebuie să facă două gazde bine crescute! Apoi, pentru că nu ne săturasem de atâta distracție, am dat și noi o fugă la ea, să-i întoarcem vizita…
A trecut multă vreme până ne-am revăzut, însă și când am prins-o la înghesuială… 😀
p.s. Maia are acasă cel mai frumos perete din lume! Turcoaz!!! 🙂
p.p.s. Da, iar am uitat să ne prezentăm! 🙂 Nati are body-ul galben cu multe oițe, iar Sofi pe cel cu o singură oiță pe piept…
Doamne cat sunt de adorabile!!!!!!!!!!!!Ce grasunele frumoase , imi vine apa in gura cand le vad bulanasele alea mici si grasane.Si in afara de asta sunt foaaaaarte cuminti , zau!Cel putin in poze , ori dorm , ori rad.Superbe, superbe!!!Pupici
Asta e dovada că un copil poate avea forță să recupereze și dezvoltarea și greutatea specifică vârstei, indiferent cât de mic se naște…
Trebuie doar răbdare și dragoste…
Sunt cele mai cuminți din lume! 😀
pe langa frumusetea si cumintenia lor m-a impresionat legatura dintre ele… cum se ating, cum se cauta…. 🙂
Sunt minunate.
Vai, dacă aș putea să surprind cu camera adevăratele momente de tandrețe dintre ele… e incredibil cum, la numai 4-5 luni, deja se plac atât de tare și sutn atât de apropiate una de alta…