Măzărichile cu limbă scurtă

Jun 11, 2010 by

Pentru că nu știam cum va fi, n-am spus nimic până acum, dar  astăzi măzărichile noastre au experimentat prima intervenție chirurgicală din viața lor, exceptând tăierea cordonului ombilical.
Povestea e scurtă: cu câteva zile în urmă am dus găluștele la un consult ORL, atât pentru repetarea unui test auditiv la urechea stângă a Nataliei, cât și pentru a le controla năsucurile cele mucoase de mai bine de o lună.
Ne-am întors acasă cu un diagnostic de fren lingual scurt, pus ambelor măzărichi… adică:

Anchiloglosia – Limba fixata

Limba fixata (anchiloglosia) este o malformatie congenitala in care tesutul care ataseaza limba de planseul cavitatii bucale (frenul lingual) este anormal de scurt. Miscarile limbii pot fi limitate, in functie de gradul atasarii (sudarii).

Unii medici apreciaza ca limba fixata nu da simptome. Altii sustin ca poate determina alimentatie dificila, tulburari de vorbire si probleme de ordin personal sau social, cauzate de miscarile limitate ale limbii.

Simptome la nou-nascuti

Alimentarea la san a nou-nascutilor poate intampina:
– dificultate de prindere a sanului si dificultati de supt, care determina dureri la nivelul mameloanelor (sfarcurilor)
– crestere redusa in greutate, deoarece copilul oboseste si se opreste in timpul suptului inainte sa fie satul.
In timpul alaptarii copilul trebuie sa-si folosesca limba pentru a extrage laptele de la nivelul glandei mamare, la nivelul mamelonului. Alimentarea cu tetina a copiilor cu anchiloglosie nu intampina probleme deoarece in general este mai usor de extras laptele prin tetina.
Odata cu alimentia solida, copilul cu limba fixata in mod obisnuit nu mai prezinta probleme in alimentare.

Simptome la copii

Copiii cu atasare partiala a limbii de planseul cavitatii bucale pot sa nu aiba probleme. Frenul lingual se poate intinde (alungi) pe masura ce copilul creste sau copilul se adapteaza foarte bine cu miscarile limitate ale limbii.
Unii copii cu limba fixata dezvolta tulburari de vorbire. Ei pot intampina dificultate in articularea sunetelor care necesita ridicarea limbii ca si t, d, z, th, n si l. Pentru a articula aceste sunete, copilul poate tine gura intredeschisa si sa schimbe pozitia limbii.

Diagnosticul anchiloglosiei este in mod obisnuit bazat pe examenul obiectiv si pe orice simptom prezentat de copil.

Multi copii cu limba fixata nu necesita tratament deoarece tesutul de sub limba (frenul lingual) se intinde pe masura ce copilul creste si se adapteaza miscarilor restrictive ale limbii. Totusi, unii copii cu anchiloglosie au nevoie de tratament chirurgical pentru a exciza tesutul.
Daca un copil a fost diagnosticat cu anchiloglosie, se poate opta pentru expectativa vigilenta daca frenul lingual se intinde sau daca acesta se acomodeaza cu limitarea miscarilor limbii.

Tratamentul chirurgical este indicat daca anchiloglosia produce:
– importante tulburari de apucat si supt in timpul alaptarii
– dificultate in articularea consoanelor: t, d, z, s, th, n si l pe masura ce copilul invata sa vorbeasca
– probleme personale sau sociale, ca de exemplu ridiculizarea copilului de varsta scolara de catre alti copii sau dificultatea adultului de a purta dantura falsa.

Doua tipuri de procedee chirurgicale pot fi realizate in cazul limbii sudate.
Procedeele chirurgicale sunt:
– o procedura simpla (frenotomia) pentru relaxarea frenului lingual: frenotomia poate fi facuta fara anestezie sau cu anestezie locala; aceasta este procedura de electie pentru copiii cu anchiloglosie
– pentru o relaxare completa si pentru refacerea frenului lingual se recurge la frenuloplastie: frenuloplastia necesita anestezie locala sau generala; acest procedeu este recomandat la copiii mai mari de 1-2 ani.

In cazul in care se efectueaza o simpla coborare a frenului lingual (frenotomie), se poate observa o usoara sangerare dupa cura chirurgicala. Se poate administra acetaminofenona copilului pentru a inlatura orice disconfort.

Am dus măzărichile la spital nemâncate de 6 ore, plânse de foame până la extenuare și cu mari emoții de părinți, vis-a-vis de faptul că le supunem voluntar la ceva probabil foarte neplăcut și dureros… 🙁
Din păcate, intervenția se impunea pentru a corecta problemele de alimentație ce le aveam cu ele la fiecare masă: măzărichile înghițeau greu, cu mult aer (care parțial e vinovat de colicile lor atât de frecvente și chinuitoare), se înecau la fiecare 10-20 ml, trebuiau oprite și ridicate să dea aerul afară și fiecare masă a noastră dura în jur de o oră, pe ceas… Toate acestea ne-au făcut să nu refuzăm efectuarea intervenției, mai ales după ce am fost asigurați că e o procedură banală și destul de uzuală la copii.

Măzărichile s-au comportat exemplar… sărăcuțele abia au avut timp să scâncească de câteva ori, până să fie din nou în brațele noastre. Întreaga procedură a durat mai puțin de 2 minute la fiecare, fiind vorba de o mică incizie sub limbă, efectuată direct, fără anestezic. Mai mult am plâns eu, de emoție, imaginându-mi cât de tare le va durea. 🙁

Le-am adus acasă și ne-am petrecut restul zilei alinându-le, pentru că toată ziuaau scâncit cu atâta jale, încât am simțit că  mi se rupe sufletul de mila lor… Căldura infernală nu ne-a ajutat nici ea deloc, ajungând dupamiază să las măzărichile în pielea goală, pe două scutece absorbante… și tot au curs rânduri de ape pe ele, de cald… Abia spre seară și-au mai revenit, după ore întregi de plâns.

Sperăm să ne ierte, să uite ziua aceasta și totul să le fie cu folos…

Related Posts

Share This

13 Comments

  1. Am citit pe nerasuflate ultimele noutati: am ras, m-am induiosat, m-am enervat (la faza cu Tudor), mi-am pus video cu mazarichile inainte de baie, pe cel cu Scumpa, am participat la toate..ce mai!:) Sa-ti traiasca puiutele, carla! 🙂
    (presimt ca peste cateva luni o sa ai centalogul cresterii lor. :))) )

    Eu programul de veghe il am gata format. Da-i pastaia inca goala! :))

    • Innu, esti – ca de obicei – un oaspete special… Te mai asteptam curând, poate chiar cu vesti… de pastaie plină! 😉

  2. Ma bucur ca acum sunteti bine, si ca ati descoperit aceasta problema la timp…. De acum inainte o sa vedem 2 Maza mancacioase si dolofane! 😉
    Imi inchipui ce a fost in sufletul vostru in toata perioada pre si post interventie, si nu stiu ce as putea spune sa va incurazez, pentru ca stiu (la intensitate mult mai mica) cum e sa plangi de neputinta tinandu-ti puiul suferind in brate. Stiu ca unica batista care pot sterge acele lacrimi este ameliorarea starii lor.
    Pupam Mazarichile curajoase si le dorim refacere rapida si usoara.

    • Deja se vede diferență enormă la mâncat… sunt mult mai liniștite, se îneacă mai puțin… iar timpul de hrănire aproape că s-a înjumătățit!
      O să uităm repede necazul operației… și vom rămâne doar cu bucuria că am descoperit la timp pacostea asta și ne-am scăpat de ea! Alți părinți nu depistează problema decât la vârsta vorbirii… și atunci copiii au mult mai multe amintiri, e mult mai traumatizant pentru ei…

  3. yachhh, am scris cu picioarele. scuze! 🙂

    • Atunci ai picioare cu un scris foarte citeț! 🙂

      • citet, citet, da’ agramat rau!!
        “unica batista care pot sterge” – doohhh!! Eram obo si stresata … acum sunt obo si fericita! 😀 Am gasit locatia mult visata!!! yupiii!!! 😀

        Ma bucur tare ca v-ati mai linistit … cu toate, nu doar cu suferinta post-interventie. 😉

  4. Offf.Ma bucur ca ati scapat si ati trecut cu bine si peste asta.De fapt nu cred ca exista obstacol pe care un parinte sa nu l poata trece atunci cand e vorba de copilul lui.Sunt convinsa ca va vor ierta fara discutie ;).Numai bine .Pupicei

    • Și eu mă bucur tare că am făcut-o și că a trecut… Se simte o enormă diferență, în alimentația lor, deja din prima zi!

      Iar de iertat… or mai fi multe de-acum încolo, poate mult mai rele de atât! 🙂 Trebuie să ne ierte!

  5. Gabriela, mă bucur tare pentru locație! Abia aștept să particip virtual la ceremonie! 🙂

  6. Renate

    Buna,
    Nu ne cunoastem dar mai citesc uneori blogul vostru. Sa va traiasca Maza 🙂
    Voiam doar sa spun ca ati avut noroc ca s-a descoperit acum problema. Baietelul meu a suferit interventia asta la 4 luni si jumatate, n-a uitat nici acum la 1 an, nu ne mai putem duce la medic relaxati, face un scandal monstru saracutul, de frica plange cu sughituri. Imi pare tare rau ca nu m-a indrumat cineva sa mergem mai devreme.
    Si uite ca am mai aflat ceva, nu m-am gandit ca si alimentatia, colicile, aerul si tot tacamul era influentat din cauza asta.
    Sanatate si sa creasca mari !

  7. Andreea

    Buna,

    Cred ca bebelusa mea de doua luni are aceeasi problema. Imi puteti da numele medicului care a confirmat diagnosticul si a efectuat frenotomia (inteleg ca nu toi ORListii pot depista frenul lingual.scurt).

    Multumesc anticipat.

    • Carla

      Andreea, îmi pare rău că răspund atât de târziu mesajului tău… mi-a scăpat.

      Din păcate nu-mi amintesc numele medicului în cauză și nici nu l-am notat nicăieri, la vremea respectivă. Îmi pare rău că nu te pot ajuta cu o informație precisă, însă tot mai frecvent aud de această problemă la bebeluși, iar în majoritatea cazurilor problema a fost vizibilă, deci ușor detectabilă de către un ORL-ist pediatru. Sper că între timp problema fetiței tale s-a rezolvat…

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.