Jurnal: primul trimestru de sarcină gemelară

Nov 1, 2009 by Carla

Este ultima zi din primul trimestru de sarcină gemelară. Per ansamblu, mă simt foarte bine. Au fost, însă, modificări şi situaţii care mi-au dat mult de furcă în decursul acestor prime 13 săptămâni…

Iată bilanţul acestei prime perioade de sarcină, pentru posteritate:

* M-am îngrăşat 4 kg şi am urcat o mărime la sutien, în prima lună (în care am avut şi dureri de sâni îngrozitoare), după care m-am oprit.

* Am mers la toaletă, noaptea, de 4-5 ori şi am mâncat minim o dată, înainte de 4 dimineaţa. Acum am scăpat, nu mă trezesc să mănânc deloc până la 6 dimineaţa, iar la baie merg maximum de 2 ori.

* Am avut două sesiuni de răceală, tratate cu miere, ceai cald, fructe şi stat în pat. Şi câteva reprize de migrene cum nu credeam că aş putea suporta, fără un pumn de antinevralgice. Am plâns de durere, ca un copil. De altfel, durerile de cap au rămas acum marea mea spaimă, aş face orice să le evit.

* Am avut zile bune, cu poftă de mâncare şi bună-dispoziţie, dar şi zile cu rău constant, de dimineaţă până seara, nu atât de puternic încât să vomit şi să-mi treacă, dar suficient de rău încât să nu-mi treacă cu nimic.

* Am vărsat  o dată de la morcovi cruzi, o dată de la pastă de dinţi, o dată de la polen şi de câteva ori de la migrene, tuse şi spălat pe dinţi.

* N-am avut niciun fel de pofte bizare, cu care să-l trezesc pe D. în mijlocul nopţii şi să-l trimit la magazin, însă mi-a fost deseori poftă de orice am văzut în mâna sau farfuria altcuiva. Am renunţat la dietă şi am mâncat orice mi-a picat bine (în special cartofi şi deseori dulciuri), motiv pentru care am şi acumulat cele 4 kg.

* Pot să jur că undeva în săptămâna a 11-a, într-o seară liniştită, am simţit o bătaie de aripi în partea stângă a burţii, firavă şi delicată, dar diferită de orice fel de crampă abdominală sau activitate intestinală probată până atunci. (O descriere frumoasă a mișcărilor bebelușilor în burtică am găsit aici. )

* Am o poftă teribilă de somn după-amiaza, când mă întorc de la birou, însă majoritatea nopţilor acestui trimestru au fost albe şi nesfârşite… după 3 dimineaţa nu mai reuşesc nicicum să adorm adânc, număr orele şi mă foiesc în aşternuturi, teribil de obosită şi plictisită crunt. Iar dimineaţa sunt un zombie mic cu burtă mare, indispusă şi gata de atac la beregata oricui.

* Mi-e rău zilnic în mijloacele de transport, nu reuşesc să circul nici 3 staţii fără să-mi întorc stomacul pe dos.  În ultimele zile am simţit tot mai pregnant această stare de rău şi în maşină… deci drumurile acasă vor fi un mic calvar.

* Am depăşit faza răului de la mirosuri de mâncare însă, de câteva săptămâni, nu mai pot tolera niciun fel de miros cosmetic: săpun, cremă, detergent, pastă de dinţi… Spălatul pe cap a devenit un coşmar, parfumul e o tristă amintire ce zace pe un colţ de mobilă de săptămâni întregi, am bătut hypermarket-urile în căutarea celor mai proaste deodorante şi alte cosmetice, care să nu miroasă a nimic!, spălatul pe dinţi e o luptă continuă cu voma, rufele proaspăt spălate îmi dau dureri de cap şi crize de tuse, iar odorizantele de maşină sunt cel mai mare duşman al meu.

* Au început să-mi sângereze gingiile, dar cred că e semn bun: înseamnă că în organism creşte fluxul sangvin şi nivelul de sânge, circulaţia este accelerată, iar măzărichile au început să-şi ceară partea lor.

* Încă îmi cade părul, deşi aştept cu mare emoţie perioada în care se spune că niciun fir nu-mi va mai părăsi pielea capului, până după naştere… dar când, când, când???

* Burtica creşte vizibil, am trecut la prima mea pereche de pantaloni de gravide, în care mă simt mult mai confortabil decât în vechii blugi.

* Mă indispun din orice, mă supără tot felul de nimicuri, sunt hiper-sensibilă la orice remarcă verbală, mă irită oamenii, mă scot din minţi problemele de la birou şi nu mai reuşesc să ma controlez, mă oboseşte să socializez şi nu mai am răbdare de problemele altora; în genere aş face orice să fiu lăsată în pace şi să nu văd faţa nimănui, decât atunci când vreau eu. Sunt urâcioasă şi posacă, iar ceea ce-mi displace cel mai mult este să primesc tot felul de sfaturi şi opinii pe care nu le-am cerut nimănui.

* Am dureri frecvente de spate şi bazin, atât de la statul în picioare, cât şi de la vegetatul pe scaunul de la birou. Mda, şi de la prea mult stat în pat…

Zilele trec încet, fără evenimente, iar eu număr ca deţinuţii AMR-ul  până la următoarea ecografie, apoi iar şi iar… E prea devreme să facem planuri, cumpărături, aranjamente, însă avem o mulţime de lucruri de rezolvat şi încercăm să le facem încetul cu încetul, înainte să intrăm în criză de timp.

Mi-e bine, da. Nu-s eu cea mai optimistă şi jovială mămică, dar mă simt bine aşa cum sunt, cu “păsărelele” mele.

Oficial, am păşit în luna a patra! Ce mari suntem deja!

p.s. Aşa arăta astăzi burtica mea:

_________

Update: O descriere succintă a tipurilor de sarcină gemelară, a pregătirii pentru naștere și apoi a îngrijirii bebelușilor în primele luni de viață găsiți aici: ”Voiam un copil… și m-am trezit cu doi!”