Cine l-a ucis pe Luci Reja? Raspuns: nimeni!
Lucian Reja a murit la 19 august 2008, strivit de copitele unui calut cambrat prost strunit. Familia si cei apropiati l-au condus pe ultimul drum, trei zile mai tarziu. De atunci, coruptia sistemului judiciar romanesc il ucide, in fiecare zi, din nou, iar eu, tu si fiecare cetatean al acestei tari asistam absenti la acest proces de constiinta redundant si repetitiv. Eu, tu si fiecare cetatean al acestei tari suntem parte a memoriei colective, a vointei poporului, suntem ceea ce vom oferi copiilor nostri atunci cand le vom pune viata in maini si ne vom astepta sa se intoarca teferi si nevatamati de la plimbare.
In urma cu cateva luni, in Timisoara a murit gratuit si absurd un tanar, ucis de viteza si teribilismul unui interlop local. Am scris despre acesta poveste aici (va rog, daca doriti, sa recititi), sute de oameni au citit randurile mele, alti timisoreni au iesit in strada la acea vreme, pentru a protesta impotriva unui sistem ce parea sa-l protejeze pe vinovat si sa musamalizeze intregul “accident”. In naivitatea nostra, am sperat cu totii, opinia publica si massmedia, deopotriva, ca justitita timisoreana isi va face totusi treaba intr-un mod impaciuitor pentru toata lumea si nu va lasa cu totul nepedepsit acest act criminal. Voiam mica noastra dreptate, a cateilor, un os macar, cu care sa ne pacalim foamea de dreptate si, de ce nu, “setea de sange”. Am sperat ca printre procurorii si judecatorii care se vor ocupa de acest caz va exista macar un reprezentant al justitiei mai putin corupt decat ceilalti, un facator de dreptate mai putin orb, mai putin influentabil, mai putin intimidat de presiunile mafiei locale, cu un dram de decenta si demnitate umana. Speram ca Adrian Cocoana sa ia un minim de pedeapsa stabilit de lege, pentru a ne putea pastra si noi, apoi, un minim de incredere in Justitia Romana.
Rusine!
Cum spusesem si atunci, nu e un caz singular ca a avut loc un accident rutier in urma caruia a decedat un om. Este insa umilitor si strigator la cer ca in Timisoara, orasul care speram (si nu sunt singura) ca si-a pastrat integritatea morala cu un strop mai mult decat restul acestei tari in metastaza, un mizerabil interlop, un vierme, o lepra, o scursura a societatii sa-si cumpere linistea si libertatea intr-un mod care sfideaza pana si cele mai inalte acte de coruptie romanesti (cunoscute de omul de rand).
Am aflat de curand ca Judecatoria Timisoara hotarase mutarea dosarului Cocoana la Judecatoria Craiova, la cererea acuzatului, adica tocmai acolo, in Banie, unde este “inima dreptatii si transparentei juridice romanesti”, din motive “bine intemeiate”, ocazie cu care am resimtit inca o data disperarea de a trai intr-o tara in care coruptia, banii marunti si mizeria umana pot achita fara scrupule si remuscari un individ care, pentru actele sale de coruptie a autoritatilor, dar mai ales de lasitate si dispret total vis-a-vis de viata unui semen al sau, nu merita sa se numeasca om.
“Magistraţii Tribunalului Dolj au decis sâmbătă ca Adrian Cocoană, şoferul de Ferrari care a accidentat mortal cu maşina un tânăr pe trotuar, la Timişoara, să fie judecat în stare de libertate, cu interdicţia de a părăsi oraşul de domiciliu, informează Mediafax. Bărbatul a fost deja eliberat din penitenciar” (aici), motivand ca acuzatul nu reprezinta pericol social.
Eu ma intreb doar atat: daca un criminal in libertate nu reprezinta pericol social, daca un nemernic ce a amenintat toti martorii care-l puteau incrimina cu ceva, aducandu-i la tacere prin metode cu totul necrestinesti, nu reprezinta pericol social, daca un medic care a lasat sa moara un om, refuzand sa-i acorde primul ajutor, nu reprezinta pericol social… atunci cine reprezinta pericol social, leul de la zoo?!
Acest mesaj este subiectiv si plin de frustrare si disperare. NU am nici o motivatie personala de a ma implica in aceasta lupta muta cu sistemul. Dar o fac tocmai pentru ca ma simt inselata, amenintata de acest Sistem, care protejeaza, fara perdea, un criminal si care maine poate va intoarce spatele vietii mele sau a copiilor mei. Traiesc intr-o tara corupta, dar “libera si democratica”; nu mai am increderea sa sper la dreptate, dar am dreptul sa spun! Va rog, pe toti care cititi aceste randuri, ajutati-ne sa ajutam! Reveniti si cititi aici… poate reusim sa ne mobilizam, sa (re)atragem atentia presei, sa schimbam deznodamantul aparent inevitabil al acestei povesti de cosmar.
Mama lui Lucian, ramasa singura, este acum in situatia de a pierde apartamentul in care locuia impreuna cu fiul ei, imobilul fiind achizitionat de Lucian prin credit ipotecar, pentru care mama acestuia nu mai are acum bani. Informatii mai ample privind situatia acesteia si modalitati de a fi ajutata financiar puteti gasi aici si aici. Poate ca nu are mai mare nevoie de acesti bani ca si un copil bolnav, dar gestul nostru – desi nu-l poate aduce pe Lucian inapoi si nu poate face dreptate in cazul mortii lui - ar putea compensa, intr-un fel marunt, nedreptatea care i se intampla acestei femei.
Va rog scrieti si voi despre aceasta situatie, aratati-o si altora, ajutati-ne sa sensibilizam mass-media, una din fortele care ar putea face presiuni pentru judecarea corecta a acestui caz.
Mesaj personal: Domnule Adrian Iosif Cocoana, care iti vei petrece Craciunul linistit, acasa, langa cei dragi tie… sa-ti dea Dumnezeu, tie si familiei tale, liniste si pace sufleteasca atata cata are mama lui Lucian. Si daca vreodata voi avea nesansa sa lovesc cu masina un om, sa dea Dumnezeu sa fie copilul tau si nu al altcuiva de pe lumea asta.
December 16th, 2008 at 4:24 pm
Multumesc, Carla.
Cuvintele tale m-au impresionat pana la lacrimi pentru ca pe langa frustrarea la care ne supune aceasta justitie, simt in povestea ta durerea pierderii unei persoane cunoscute. Eu nu l-am cunoscut pe Lucian, insa asta nu ma impiedica sa nu-mi para rau de mama lui, de femeia asta care vede cum amintirea singurului ei copil e calcata in picioare si aruncata in mocirla banilor.
Halal sistem si oameni ce-l slujesc.
December 16th, 2008 at 4:47 pm
Eu l-am avut coleg de scoala generala, o vreme chiar de banca… apoi am pastrat legatura, sporadic, in calitate de fosti colegi, pana s-a pierdut cu totul, in timp…
Poate ca daca n-ar fi fost vorba de cineva cunoscut, as fi aflat mult mai tarziu sau deloc despre moartea lui… si as fi spus un “Dumnezeu sa-l ierte”, dupa care mi-as fi vazut linsitita de viata mea. Cum facem cu totii, cata vreme nu avem o motivatie personala de a nu mai ramane indiferenti.
Motivatia mea, acum, este ca nu pot concepe sa traiesc intr-o tara atat de corupta… Pot intelege ca mai-marii tarii dispun de puteri mai presus de orice lege, dar nu pot concepe ca unui cocalar local, despre care presupun ca nu poate avea relatii atat de inalnte, i se poate “ierta” orice, cu atata nonsalanta si usurinta.
Adica… ne vindem, ne vindem! Dar nu atat de ieftin!
December 17th, 2008 at 8:55 am
Hei, ti-am trimis un mail ieri, da’ n-ai raspuns. Nu-i bai, numa’ ca vreau sa stiu daca adresa aia cu care ai comentat la mine e buna.
December 17th, 2008 at 9:29 am
saluti, e buna adresa, dar n-am intret pe net aseara…
January 19th, 2009 at 4:42 pm
[...] S-a intamplat apoi ca un vechi coleg de scoala sa moara in imprejurari absurde, declansand reactii violente in cadrul societatii civile, in media si, nu in [...]
January 24th, 2009 at 12:23 pm
[...] gasit, astfel, raspunsul corect la intrebarea: Cine l-a ucis pe Luci Reja? Taximetristul, [...]
May 13th, 2009 at 12:35 pm
O pusca si impuscat, altfel degeaba, numai ca iti nenorocesti viatza impuscand o lepra de kkt, dar cateodata n-ai de ales.
August 7th, 2009 at 10:32 am
[...] diferenta oarecare dintre noi si tigani?! Dupa moartea absurda a lui Luci Reja (inca nerazbunata sau pedepsita, btw), nimeni n-a iesit in strada sa strige “moarte [...]